Ce înseamnă „să ai expertiză”?

By | 24 martie, 2011

În ultimii ani, limba română a fost masacrată în fel şi chip, începând cu greşelile gramaticale şi până la înlocuirea unor cuvinte autohtone cu tot felul de neologisme preluate aiurea din alte limbi, în special engleză, dar şi cu cuvinte noi, inventate.

Culmea este că promotorii acestui genocid lingvistic sunt tocmai cei care ar trebui să dea exemplu în ceea ce priveşte folosirea corectă a limbii, adică politicienii, jurnaliştii şi analiştii de tot felul, care apar la televizor.

Nu este vorba numai de celebrul „care” în loc de „pe care” folosit adesea de fostul premier Călin Popescu Tăriceanu, ci de o serie de cuvinte noi introduse în circulaţie fie prin „importuri” din afară, fie pur şi simplu datorită lipsei de cultură a unor personaje publice.

M-am săturat să aud tot timpul spunându-se „condiţionalităţile impuse de FMI”! Nu ar fi mai simplu şi mai pe româneşte să spui „condiţii”?! Sau, l-am auzit pe penibilul Emil Boc folosind termenul „raţionalitate” în loc de „raţiune”. Mai sunt şi o mulţime de alte neologisme preluate ad litteram din limba engleză pe care nu le mai înşir acum.

Cel mai tare mă agasează însă să aud cum este folosit cuvântul „expertiză”. L-am auzit inclusiv pe preşedintele României folosindu-l de multe ori: „cutare ministru are în spate o expertiză de peste 10 ani”, sau „pentru acest post avem nevoie de o persoană cu o expertiză îndelungată”. Mie pe lângă faptul că sună ca naiba, mi se pare şi total aiurea folosirea acestui termen în situaţiile respective. Conform DEX, avem următoarea definiţie:

EXPERTÍZĂ, expertize, s. f. 1. Cercetare cu caracter tehnic făcută de un expert, la cererea unui organ de jurisdicţie sau de urmărire penală ori a părţilor, asupra unei situaţii, probleme etc. a cărei lămurire interesează soluţionarea cauzei. ♦ (Concr.) Raport întocmit de un expert asupra cercetărilor făcute. 2. (Med.; în sintagma) Expertiză medicală = a) stabilire, în urma unui examen medical, a capacităţii de muncă a unui bolnav sau a unui om sănătos în condiţiile solicitărilor fizice şi psihice din diferite profesiuni; b) consultaţie sau autopsie efectuată de medicul legist în cazuri de rănire, accident, viol, otrăvire, omor etc. – Din fr. expertise.

Şi atunci de ce să foloseşti acest cuvânt, când mult mai corect şi firesc ar fi să spui „experienţă”??? Probabil că suna mai bombastic aşa…

Ceea ce cred eu, este că aceste cuvinte au fost introduse în limba română prin traducerea greşită a unor documente din limba engleză, sau alte limbi de circulaţie internaţională. Spun asta deoarece am auzit că la noi legile se adoptă cam aşa: vin nişte avocaţi, din America, de la UE sau din Israel, redactează proiectul de lege în limba engleză, iar ai noştri îl traduc şi îl aplică în regim de urgenţă, prin asumarea răspunderii! 😆

4 păreri la “Ce înseamnă „să ai expertiză”?

  1. Man Mihai-Liviu

    Sunt intrutotul de acord cu Dumneavoastra.
    Din pacate, in ultimii ani tot mai multi uita sa mai vorbeasca romaneste si se cred mai interesanti si de multe ori mai doctzi atunci cand folosesc englezisme. Sunt de acord sa utilizam neologisme, atunci cand nu exista corespondent in limba romana sau nu putem traduce folosind un singur cuvant (de exemplu: marketing). In acelasi timp nu pot fi de acord cu: job-loc de munca, week-end – sfarsit de saptamana, expertiza-experienta, etc.

  2. alexandru

    Aceiasi observatie vreau sa o fac si eu.Dar mai mult ce facem cu acest „ca si” chipurile pentru a evita o cacofonie, chiar daca aceasta nu exista. Pentru evitarea unei cacofonii cel mai bine ese sa reformulezi fraza sau, sa faci o pauza ori sa spui „stop” in orice caz nu „ca si”. O alta exprimare mai ales in sport dar nu numai este „de putin” in loc de „cu putin sau doar putin. Ex.” a ratat de putin ocazia de a …”sau a tras „de putin pe langa poarta „. Atentie lingvisti aveti o mare raspundere „o gresala repetat de un milion de ori poate deveni lege”. Corectati zilnic aceste exprimari aiurea nu doar din cand in cand. ( unde esti tu „doar o vorba sa-ti mai spun” zilnic la ora de maxima audienta ?}

  3. Dan Tănăsescu Post author

    Eu m-am referit doar la americănismele preluate abuziv ca neologime, nu la greşelile de limbă în general. Acolo e o altă poveste, la fel de urâtă. „Ca şi” este o formulare corectă, chiar şi în cazul în care nu se doreşte evitarea cacofoniilor. 🙂

  4. bubu lina

    NU.
    „ca si” este gresit folosit daca nu e cazul sa fie folosit. E o hipercorectitudine provenita din cunoasterea superficiala a limbii materne. E clar ca cel care foloseste forma asta in orice situatie nu a inteles regula si, in situatia asta, o foloseste oriunde, de frica de a nu gresi. Consecinta este ca…greseste!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

CommentLuv badge