Când îngerii se joacă de-a oamenii

By | 21 decembrie, 2011

Doi îngeraşi s-au gândit să se joace de-a oamenii.
– „Uite cum facem”, a spus cel care avea mai multă experienţă cu pământenii, „ne aşezăm la distanţă unul de celălalt. Tu mă chemi la tine, dar eu nu vin. Şi din cauza asta ne certăm un picuţ, aşa, la fel ca oamenii. Vrei?”
– „Bine”, a încuviinţat cel de al doilea.
– „Îngeraşule…”, zise rugător primul, „hai la mine”.

Celalălt îngeraş veni cât putu el de repede lângă prietenul său, cu faţa strălucind de zâmbet.
– „Aaa, nu, nu aşa! Eu te chem, dar tu nu vii. Ai inţeles?”
– „Da” , spuse iar cel de-al doilea îngeraş.

Dar cum auzi „Îngeraşule, hai la mine”, cum se duse ţintă lângă amicul său şi îl îmbrăţisă. Acesta îl mai instrui încă o dată:
– „Eu te strig, dar tu te ţii tare şi nu vii. Bine? Îngeraşule…”

Nici un răspuns.
– „Îngeraşule, vino, te rog, la mine…”

În sfârşit, hotărât să nu se mai lase convins, cel de-al doilea îngeraş spuse:
– „Nu vin.”
– „Bine, atunci vin eu la tine”, îl linişti primul îngeraş pe prietenul său, mergând într-un suflet lângă acesta şi îmbrăţişându-l cu multă afecţiune…

ingerasi

Cunosc această poveste de mult timp, de pe vremea când circula intens pe Internet. Am redescoperit-o azi şi cred că este plină de învăţăminte şi foarte potrivită pentru această perioadă a anului. 🙂

3 păreri la “Când îngerii se joacă de-a oamenii

  1. aloe

    …nu e greu de realizat, apropos de ceea ce spui mai sus. La copilasi se mai poate vedea asa ceva… noi suntem suficient de „impietriti” sufleteste – si uitam…sa fim copii!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

CommentLuv badge