Independenţă energetică sau „ştreang energetic”?

By | 22 noiembrie, 2013

În preajma summit-ului Parteneriatului Estic, care se va desfăşura la Vilnius, PR-iştii integrării europene continuă să facă intens publicitate „avantajelor” pe care ţările din fostul spaţiu sovietic le-ar avea de pe urma asocierii cu UE.

Un loc deosebit în volumele de legende despre viaţa minunată din Uniunea Europeană ocupă povestirile despre cum Europa va ajuta Ucraina, Moldova şi alte ţări din cadrul Parteneriatului Estic să dobândească independenţa energetică faţă de Moscova. Dacă ne uităm la experienţa membrilor est-europeni ai UE, vedem o cu totul altă imagine. Promisiunile independenţei energetice se transformă în practică într-un „ştreang energetic”.

Atitudinea UE faţă de interesele economice ale partenerilor săi „mai mici” este uşor de estimat dacă analizăm ce au făcut autorităţile europene cu energetica lor. Un exemplu clasic este regiunea baltică, care s-a transformat într-un importator de energie electrică europeană scumpă după ce Bruxelles-ul a obligat Lituania să închidă centrala nucleară de la Ignalina. Pentru europeni nu este avantajos să-şi creeze concurenţi, în schimb, folosirea pârghiilor administrative pentru îndepărtarea lor este o practică foarte profitabilă şi bine gândită. Centrala nucleară de la Ignalina nu este singurul exemplu de politică egoistă şi lipsită de compromis a UE în sectorul energetic. Ţinând cont de faptul că, după semnarea acordului de asociere cu UE, controlul asupra energiei nucleare ucrainene ajunge în totalitate pe mâna agenţiei Euroatom, ea va fi distrusă în întregime.

Politica UE în sfera energetică se poate analiza dând exemplu ţări precum Bulgaria, România şi Polonia. UE creează condiţii pentru includerea sistemelor energetice ale partenerilor în propriul sistem, ceea ce, pe de o parte, oferă posibilitatea de export a energiei, însă, pe de altă parte, provoacă o creştere bruscă a preţurilor interne, care duce la pierderea rentabilităţii producţiei industriale şi la dezindustrializare. În cazul Ucrainei, UE poate avea încă un motiv: sincronizarea sistemelor energetice ucrainean şi european înseamnă „tăierea” de la sistemul rusesc, ceea ce pentru Bruxelles este un plus indiscutabil. Iar pentru ca Ucraina să nu poată prin măsuri administrative să menţină preţurile interne ale energiei electrice la un nivel scăzut, Bruxelles-ul are un aliat loial în persoana FMI. Experienţa României în negocierile cu FMI demonstrează o legitate interesantă. Bruxelles-ul şi FMI pun condiţii asemănătoare: energetica trebuie privatizată, iar preţurile aduse la nivelul celor europene. Iar FMI în tandem cu UE le este uşor să-şi atingă scopurile, îndeosebi în negocierile cu statele care întâmpină dificultăţi financiare. Prin urmare, în locul promisiunilor de independenţă energetică şi ajutor în atingerea „standardelor europene”, UE leagă „ştreangul energetic” de gâtul economiilor slabe.

Sursa: Vocea Rusiei

2 păreri la “Independenţă energetică sau „ştreang energetic”?

  1. Mihai

    Napoleon spunea ca „Puterea este de doua feluri: Puterea sabiei si Puterea inteligentei, dar ca pe termen lung, va castiga intodeauna Puterea inteligentei.” In acest context, prin Inteligenta intelegem Ratiunea subordonata unui Interes particular ( si nu in slujba Adevarului), ceea ce inseamna, in majoritatea cazurilor, inselaciune. minciuna, coruptie. Evident, in spatele Puterii Inteligentei se afla intodeauna Sabia, ca ultima alternativa. Dar atat timp cat Inselaciunea functioneaza, este o prostie sa folosesti Sabia. In trecut, cuceririle se faceau prin razboaie (cu Sabia). Astazi statele sunt prinse intr-un navod format din organisme multinationale (UE, NATO, etc.) sau internationale (ONU, FMI, BM, etc.) care impun regulile jocului in care Interesele sunt imbracate cu false Principii (vezi doctrina neoliberala). Sub masca integrarii si cooperarii, se ascunde subjugarea legislativa si exploatarea economica. Aceasta este esenta Neocolonialismului. Violenta a fost inlocuita de propaganda (Controlul Adevarului), impunerea unei legislatii imorale (controlul legislativ) si Coruptie (cumpararea si rasplatirea tradatorilor). In ultima perioada asistam la sugrumarea inteligenta a unor state mici si mijlocii. Din pacate, Romania sufera din nou, de voluptatea victimei perfecte.

  2. Pingback: Noutati | CE-I CU NOI? – un blog educativ despre comportamentul uman

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

CommentLuv badge