Trei concepţii greşite despre bani

By | 8 martie, 2015

Mitul 1: Faci bani mergând la serviciu sau vânzând ceva.

Fals: Nimeni nu poate face bani cu excepția băncilor comerciale (numite instituții depozitare) și Federal Reserve, care este deținută de sectorul bancar comercial. Când eşti plătit pentru munca ta, aceasta este doar un transfer de bani care există deja. Aceştia au fost, la un moment dat în trecut, creaţi de sectorul bancar cu un scop pentru care acesta l-a considerat potrivit să îi creeze (sau în realitate să-i împrumute). Principalul motiv pentru care oamenii obțin un loc de muncă este acela de a realiza un transfer de bani de la oamenii care îi au deja.

Când vorbim despre bani aici ne referim la bani care pot fi utilizaţi în toate tranzacțiile și în rambursarea tuturor datoriilor. Aceştia sunt ceea ce numim „banii băncilor”. Cu toate acestea, multe tipuri non-bancare ale așa-numitelor instrumente de acumulare a „banilor” sunt utilizate tot mai mult de corporaţii non-bancare, pentru a evita contactul direct cu procesul de creare a banilor bancari. Acestea includ instrumente cum ar fi obligațiunile corporative și de capital propriu al acționarilor, care extind oferta banilor bancari, dar toate sunt complet dependente de, și se bazează pe încrederea pe baza căreia acestea pot fi lichidate folosind „banii băncilor”. Am putea numi aceste instrumente adiţionale „aproape bani”.

Mitul 2: Banii au legătură cu aurul şi Fort Knox.

Fals: Sistemul monetar bazat pe acoperirea în aur a fost folosit până când președintele Nixon a abolit Standardul Aurului în 1971 în timpul războiului din Vietnam. El a făcut acest lucru pentru că nu exista suficient aur la Fort Knox, pentru a acoperi toți banii care trebuia să fie creaţi pentru a finanța cheltuielile masive din timpul războiului. Tăierea standardului aurului pentru susținerea dolarului american a dus la „fluidizarea” (flotarea) majorităţii monedelor naționale, care nu au mai fost raportate la un standard de conversie în aur.

Acest lucru a condus la o creștere fenomenală a speculațiilor asupra valutelor internaționale, care mai târziu au dus la crizele economice și sociale masive din diferite țări, asupra cărora s-au făcut speculaţii. Exemplele includ criza peso-ului mexican din 1994 – 1995, criza financiară din Asia de la sfârşitul anilor ’90, urmată de criza rublei rusești. De la abolirea standardul aurului și fluidizarea majorităţii monedelor importante am asistat la o creștere a speculațiilor valutare la un nivel uimitor de 98% din toate tranzacțiile internaționale. Aceasta înseamnă că tranzacțiile „economice reale” reprezintă doar 2% din tranzacțiile internaționale și trăim cu adevărat în mijlocul unui cazinou la nivel mondial. Aceste date privind speculațiile valutare sunt extrase din datele provenind de la Banca Reglementelor Internaționale și rezumate în cartea „Viitorul banilor” de Bernard Lietaer, Editura Century Press.

Masa monetară și datoria au explodat în lipsa convertibilității în aur și este greu să realizezi ceea ce banii mai înseamnă azi cu adevărat. Banii nu mai sunt un depozit al valorii. Sunt doar o măsură, un sistem de contabilitate electronic al creditelor si debitelor, care a ajuns să fie acceptat în lume ca singura modalitate de efectuare a schimburilor comerciale. În fiecare zi, mai multe trilioane de dolari călătoresc în lume încercând să atragă cât mai multe credite electronice pentru deţinătorii lor. Banii de astăzi nu sunt susținuţi de aur. Acum nu sunt susţinuţi de nimic, cu excepția încrederii noastre în sistemul monetar. Aceasta este în cele din urmă o încredere în cei care creează și controlează banii, sistemul bancar comercial, precum și principalii săi acționari. Inscripţia de pe toate bancnotele Rezervei Federale „In God We Trust” este, probabil, cea mai elocventă declarație pentru această încredere. Căci cine nu ar avea încredere în ceva care pare a fi atât de aproape de Dumnezeu?

Mitul 3: Banii sunt creaţi de către Guvern prin tipărire.

Fals: Astăzi aproape nici un ban nu este creat de Guvern. Cea mai mare parte din oferta totală de bani este creată de către bănci care acordă împrumuturi către publicul nebancar. Aproape toți banii (mai mult de 95% în orice moment) sunt creaţi prin producerea unei cantități corespunzătoare de datorii. Numerarul în circulație este doar o foarte mică parte din oferta totală de bani și este creat de sistemul Rezervei Federale, nu de Guvern. Într-adevăr, banii sunt de fapt creaţi „din aer rarefiat” de către băncile comerciale și Sistemul Rezervei Federale a SUA.

Sursa

Comentariu: Evident aici se face referire la sistemul financiar american, dar având în vedere că acest sistem domină practic întreaga planetă, lucrurile stau în mod similar şi în alte ţări, inclusiv în România, unde BNR tipăreşte leii în funcţie de cantitatea de euro şi dolari obţinută prin creditele de la FMI, Banca Mondială şi UE.

O părere la “Trei concepţii greşite despre bani

  1. Pingback: BNR tipărește leii în funcție de cantitatea de euro și dolari obținută prin creditele de la FMI,Banca Mondială și UE. | Lupul Dacic

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

CommentLuv badge