Un împarat a prins un tânăr supus care vâna pe domeniul lui. L-a aruncat în temniţă şi i-a spus că-l va elibera dacă va răspunde la întrebarea: Ce vrea de fapt femeia?
Tânărul şi-a chemat şi-a întrebat mama, sora, verişoara, vecina, dar nici una n-a putut să-i dea un răspuns corect. În fine a chemat şi o vrăjitoare bătrână şi urâtă. Aceasta i-a promis că-i spune răspunsul corect cu condiţia ca după ce va fi eliberat o va lua de soţie.
Neavând altă soluţie tânărul a acceptat. Răspunsul dezvăluit de vrăjitoare a fost: Femeia, de fapt, doreşte să fie stăpâna propriei sale vieţi! Împaratul l-a eliberat imediat.
A urmat nunta şi noaptea nunţii. Însă nu mică i-a fost mirarea când în pat a găsit o fată tânără şi deosebit de frumoasă care i-a spus: „Pentru că te-ai ţinut de cuvânt, jumătate de zi voi fi bătrână şi urâtă iar cealaltă jumătate voi fi ca acum. Urmează ca tu să alegi în care jumătate de zi să fiu tânără şi în care să fiu bătrână. ”
Tânărul căzu pe gânduri: să râdă toţi de el văzându-l cu o bătrână şi urâtă
iar noaptea să petreacă cele mai plăcute clipe alături de o tânără fermecătoare, sau să se plimbe ziua cu cea mai frumoasă fată printre oameni iar noaptea… În cele din urmă tânărul i-a spus să aleagă ea cum crede că e mai bine. Imediat a venit şi răspunsul: „Voi fi tot timpul tânără şi frumoasă pentru că am găsit bărbatul care mi-a dat libertatea de a fi stăpână pe propria mea viaţă.”
Morala: Nu contează dacă o femeie e frumoasă sau urâtă. În fond fiecare e o vrăjitoare.