Domnul prof.univ.dr. Dumitru Titus Popa este una dintre cele mai inteligente şi erudite persoane pe care le-am cunoscut vreodată. Decan al Facultăţii de Jurnalism din cadrul Universităţii Hyperion, cu aerul său jovial, plin de energie şi mereu pus pe glume, domnul Popa părea adesea mult mai tânăr decât mulţi dintre studenţii săi. Dădea mereu impresia unui om relaxat, care a obţinut tot ce-şi dorea de la viaţă.
Cu domnia sa am avut plăcerea şi onoarea să studiez, în anii de facultate, etica şi deontologia presei, dreptul comunicării, sistemul european al drepturilor omului şi alte aspecte legate de legislaţia europeană cu privire la mass-media.
Am şi acum vie în memorie, pasiunea cu care ne vorbea despre filosofii antichităţii, despre dreptul roman şi despre teoria sa “ezoterică” legată de culori şi revoluţiile sociale. Cu talentul său oratoric deosebit, ştia să-şi expună cu claritate ideile şi reuşea să atragă atenţia auditoriului, fără efort şi fără să ridice glasul.
Ultima oară când l-am întâlnit, părea sănătos, în putere şi nu dădea semne că ar avea vreo suferinţă. Din păcate domnul Decan a încetat din viaţă în noaptea de luni spre marţi. Dumnezeu să-L odihnească!
Asa este Dan, a fost un adevarat profesor, care avea grija de studentii sai. Nu pot sa uit prima zi de facultate cand a venit sa ne incurajeze si sa ne ureze un calduros „Bine ati venit!”, sa ne incurajeze si mai ales sa ne faca sa ne simtim bine.
Ii multumesc si eu pentru tot ceea ce ne-a invatat si sper ca macar generatiile pe care domnul profesor le-a format, sa respecte adevarata Deontologie a profesiunii de jurnalist, asa cum una dintre cartile sale poarta numele!
Sa il rugam pe Hristos sa il aiba in paza si sa il odhineasca impreuna cu dreptii! Sa ne rugam spre vesnica lui pomenire! Dumnezeu sa il ierte!