„Orice politică de consolidare a terenurilor trebuie abordată atât cu instrumente de natură stimulativă, cât şi cu cele de natură punitivă. Şi asta deoarece numai cu partea bună, cu binele, nu se ajunge prea departe. (…) Partea stimulativă în această poveste a consolidării o constituie programele de genul rentei viagere sau pensionării anticipate care, însă, nu mai sunt disponibile, potrivit discuţiilor existente la nivelul Comisiei Europene (CE). (…) Însă, întrebarea logică pe care ar trebui să ne-o punem este cu privire la partea penalizatoare, cea care l-ar putea obliga pe micul fermier, vrând-nevrând, să meargă spre consolidare. (…) N-am făcut nimic dacă aplicăm o taxă mărită celor fermierilor mijlocii sau mari. Noi avem interesul să-i scoatem din agricultură pe agricultorii (de n.r.) subzistenţă, pe cei care sunt mici. Sigur, lor nu le va conveni această măsură. Aici vorbim de o măsură pe termen lung şi de una cu efecte benefice”, a declarat pentru Recolta.eu, Valentin Lazea (economistul-şef al BNR n.r.).
Vedeţi voi, atât comuniştii, cât şi corporatiştii globalişti şi cămătarii internaţionali întotdeauna au urât satul şi ţăranul. Pentru că la sat trăiesc ultimii oameni de pe Pământ care mai sunt cât de cât liberi şi independenţi de sistem. La ţară, prin aşa-numita agricultură de subzistenţă, micii fermierii îşi asigură cele necesare traiului în mod autonom, nefiind obligaţi să muncească pentru salariu, să cumpere de la hypermarket, sau să facă credite la bănci. Şi asta înseamnă mai puţini sclavi pentru sistem.