De la un cardiac, cordial
De-aicea, de pe patul de spital,
Pe care mă găsesc de vreme lungă,
Consider ca e-un gest profund moral
Cuvântul meu la voi să mai ajungă.
Mă monitorizează paznici minimi,
Din maxima profesorului grijă,
În jurul obositei mele inimi
Să nu mă mai ajungă nicio schijă.
Aud o ambulanţă revenind,
Cu cine ştie ce bolnav aicea,
Alarma mi se pare un colind
Cu care se tratează cicatricea.
Purtaţi-vă de grijă, fraţii mei,
Păziţi-vă şi inima, şi gândul,
De nu doriţi să vină anii grei,
Spitalul de urgenţă implorându-l.
Eu vă salut de-a dreptul cordial,
De-a dreptul cardiac, precum se ştie,
Recunoscând că patul de spital
Nu-i o alarmă, ci o garanţie.
Vă văd pe toţi mai buni şi mai umani,
Eu însumi sunt mai omenos în toate,
Dă-mi, Doamne, viaţă, încă nişte ani
Şi ţării mele minimă dreptate.
Adrian Păunescu, 31 octombrie 2010, Bucureşti, Spitalul de Urgenţă.
Sublima aceasta ultima poezie a maestrului,
Dumnezeu sa il odihneasca in pace!
Dumnezeu sa il odiheasca in pace si noi sa invatam ceeva din poeziile lui.
pur si simplu incredibil.O ultima poezie in care daca citesti cu atentie iti dai seama ca Maestrul stia ca aceasta va fi cea din urma poezie, implorandu`l pe Dumnezeu sa`i mai dea zile.Insa „egoist” Dumnezeu l`a luat in Cer pentru a oferi specatacole angelice si pe lumea cealalta
Rugati-va pentru el, fratilor.
Fermecatoare aceste versuri. Un om lucid si cu coloana vertebrala pana in ultima secunda a existentei lui. Suntem noi prea mici pentru a putea intelege tot ce a facut acest om in toata viata lui. Dumnezeu sa te ierte maestre…. si sa ne veghezi si sa ne indrumi de acolo de sus.
…daca muzica e totusi cea mai pura dintre arte
ascultati-o cum apare dintr-o lira de poet,
mai departe, mai departe, mai incet, tot mai incet…
Dumnezeu sa-l odihneasca in pacea pe care a iubit-o atat de mult…
Dumnezeu sal ierte
nu prea citeam poezile lui dar
Dumnezeu sal odihneasca
Si aceasta ultima poezie a sa ne merge la inima… Versurile „Vă văd pe toţi mai buni şi mai umani/Eu însumi sunt mai omenos în toate…” sunt datatoare de speranta pentru poporul nostru… Dumnezeu sa il odihneasca!
Pingback: Tweets that mention Ultima poezie a lui Adrian Paunescu | Dan Tănăsescu -- Topsy.com
A fost un poet bun si unul dintre cei mai importanti oameni care au influentat lumea si care au adus un strop de lumina in zilele acestea innegurate.
Un om ca Adrian Paunescu se naste o data la o mie de ani, UN GENIU.
Intr-adevar o poezie deosebita de la un mare om ! RIP !
”Purtaţi-vă de grijă, fraţii mei,
Păziţi-vă şi inima, şi gândul,
De nu doriţi să vină anii grei,
Spitalul de urgenţă implorându-l”
CIND DOAMNE NE VOM REVENI SA TRAIM LA MAXIM VIATA AICI PE PAMANTUL STRAMOSESC SA FIM IAR DEMNI SI DREPTI IN TARA ASTA …ROMANIA.
ADIO GENIU DRAG DAR SA RAMAII DESUPRA,VEGHEAZA TURMA CE PRIBEGESTE AIUREA IN LUMEA ASTA ….
DUMNEZEU SA-L ODIHNEASCA
am plans mult in aceste zile……nu am stiut cat l-am iubit…stiu ca am citit tot ce mi-a cazut in mana, sa zic asa, scris de Poetul Geniu, cu care am avut marele noroc sa fiu contemporana….am vrut sa-i cumpar cartile si nu le-am gasit….poate o sa se ocupe cineva de acest lucru….Dumnezeu sa-l odihneasca!
Un geniu al poeziei romanesti…pacat ca la noi in tara marile talente nu sunt apreciate decat dupa trecerea in nefiinta.Odihneasca-se in pace!
Toate superlativele adresate bardului de la Barca tradeaza imensa incultura poetica in care se zbate poporul roman. Sunt sigur ca nici unul dintre cei care ii aduc aceste laude desantate n-au citit niciodata poezie adevarata. Ca sa aiba termen de comparatie. Apoi o logica elementara iti spune ca nu poti ajunge mare poet fiind toata viata o jigodie.
adrian paunescu a murit
DESNODANANT
Pentru ca raul sa triumfe, este
suficient ca oamenii buni sa nu faca nimic
Eduard Burke
Prin decenii ce trecura
Pline de tradari si ura,
Voi, cautati la crime suza
Cand orice fapta va acuza.
Vorba ce va sta pe buza,
Ca si jarul de sub spuza
Nu va scuza! Va detesta si acuza…
C-ar fi comis un genocid,
Un mara Dac fu pus la zid
Si a cazut cu fruntea sus
De gloantele cel-au rapus
Cantand cu multa detasare
Imnul luptei proletare.
Glontul nu i-a luat credinta
Sa-i puna-n suflet umilinta.
El a ramas ca bradul drept,
Roman demn si intelept…
Sfidand hidoasa asistenta
Si criminala ei dementa,
Si-a privit calaii pusi in sir
Cu achii unui Dac, Martie!…
Cand vor pricepe patriotii
Ce-si promoveza idiotii
Prin Parlamente si Guverne –
Loaze, inbecile si perene –
Ca Tara nu-i un car cu boi
Sa-i slugareasca pe Ciocoi….
Ei, nu pricep ca cei invinsi,
De crude marsevi atinsi,
Isi pierd bruma de rabdare
Si ca un val din larg de mare,
Spumegand de suparare,
Vor porni. Saracia ii aduna
Ca un bucium care suna
Sa-si lase plugu-n ogor,
Sa puna mana pe topor,
Pe tapina, pe secure si resteu
Sa-si rupa jugul, traiul greu….
Muntii nu mai pot sa-ndure.
Urla codrii sub secure.
Stanca plange.Jale curge,
Curge si pe vai se strange,
Dand dezastrului masura
In fluvii spumegand de ura…
Viteji, ai Muntilor Carpati,
Luptati! Nu-ngenunchiati!…
Prin milenii ce-au trecut,
Cu lancea-n mana si sub scut
Ati rezistat cu demnitate
Multor frunti incoronate
Din Imperii ticaloase,
Avare,crude,sangeroase
Care prin crima si tradare
Au subjugat tari si popoare.
De ce? De ce, cu nepasare
Lasam trecutul in uitare?
De ce odata cu p[mantul
Ne vindem parintilor mormantul
Si sangele ce s-a varsat
In luptele ce le-au purtat?…
Prin jerfa lor suntem popor,
Neam din neam nemuritor.
De ce, atunci, in zi crestina
Domnul Tarii, far-de vina,
Barbat demn din os de Dac,
Fu pus la zid si impuscat?…
De ce n-am inteles cu totii
Ca moartea i-au dorit–o hotii,
Bush, masonii si apusul…
De la Moscova si Rusul.
De ce? De ce n-am priceput
Ca Voda a fost si barat si scut,
Stejar crescut din zare-n zare,
Ostasi de veghe-ntre hotare,
Sabie scoasa din teca
Ca dusmanul sa nu treaca…
Stanca ,El, le-a satat in cale
Celor ce-si doreau o cale
Ca zborul nostru sa-l doboare.
De ce crestine ai tacut
Si n-ai facut in juru-i scut
Cand oculte minti corupte
Veneu parsiv sa ne ocupe?
De ce si azi sunt adulati,
Sub fruntea Muntilor Carpati,
Ca Salvatori, ca fiind Eroi
Cand sunt escrocii Lumii Noi?
Voi nu vedeti cum talharesc
Neamul nostru romanesc?
Cum hoarda de alesi titrati
Bogatii storc din Carpati
Si ocrotiti, de-o justitie nedreapta,
Urca trepta dupa treapta
Si se cred stapanii nostii
Ca-ntrecut n-au fast cu fostii…
Stapani pe banci si pe tezaur
Traiesc Epoca lor de Aur
Si an de an si-n orice zii
Duc averi in straine visterii
Sau in mari banci Elvetiene
Cand Tara sufere si geme.
Cand ,tu,terorizat, Romane,
Duci viata ca de caine
Si rabzi,si rabzi,si rabzi tacut…
Rabzi cu funia de gat
Si cu fruntea in pamant…
Rabzi ingenunchiat, supus
Sicu sperante-n cel de sus
Cersesti cu mana-ntinsa
In tara de Baroni invinsa…
De ce,Romane, ai luptat
Si sange-a curs si s-a varsat
Sub gloante,tafalug de roti
Ca, ayz, sa fi sluga la hoti,
Protejati de legi demente,
Strambe si voit nedrepte?…
Pricepi acum de ce-au rapus
Pe cel ce Tara Dom l-a pus?
Sub ilustra Lui daomie,
}n Euoropa, nu eram o Colonie.
Iesiti din neagra nepasare
Infratiti, cu mic cu mare,
Ca ne-au furat Sceptrul Puterii
Si sta in Mainile Tradarii.
Iesiti, din mocirla desbinarii
Cand in joc e soarta Tarii !…
Ardeti pe rug ce e tradare,
Oricat ar fi pretul de mare.