Epigramă pentru preşedintele ilegitim
Se tot plimbă prin palat Un „guvernator” ratat Ilegitim, mereu beat Unul care-i… suspendat. Sursa: Ioan Ghişe
Se tot plimbă prin palat Un „guvernator” ratat Ilegitim, mereu beat Unul care-i… suspendat. Sursa: Ioan Ghişe
Adrian Păunescu a fost şi va rămâne unul din marii patrioţi români. Chiar dacă unii spun că a fost „trubadur la curtea lui Ceauşescu” sau comunist. Şi în fond ce e rău în a fi comunist atât timp cât nu eşti bolşevic? Poezia „Impozite, biruri şi taxe”, iar pe fundal melodia „Chi Mai” a lui… Read More »
La muncă, derbedei, că trece anul Şi vin ăilalţi şi-o să vă ia ciolanul. Făceaţi pe democraţii cei cucernici, Cristosul mamii voastre de nemernici. Scuipaţi-vă-ntre voi cum se cuvine Şi-apoi convingeţi-vă că e bine. C-aţi luat o ţară de mai mare dragul Si i-aţi distrus averile şi steagul. S-ajungem colonia de ocară Care-şi va cere… Read More »
Pe o stâncă neagră, într-un vechi sătuc, Chiar într-o căsuţă, lângă un pătuc, Plânge şi suspină o bătrână mică, Care are un fiu, cât un puştiulică. Căci la guvernare fiul ei iubit, A plecat aseară şi n-a mai venit. Celularul sună noaptea jumătate. Nu-i semnal, şi totuşi: – Oare cine-i, frate? – Eu sunt, bună… Read More »
Pentru că sărbătorile de iarnă se apropie, vă propun un colind special pentru vremuri de criză. Un „colind pentru mama lor”, interpretat de Victor Socaciu. Haideţi să cântăm cu toţii! Bună ţară, rea croială, Mama ei de rânduială! Ăia hoţi, ăştia hoţi, Mama lor la toţi! Vin ai noştri, pleac’ ai noştri, Noi rămânem tot… Read More »
Dedic, din nou, această poezie, recitată de autor, tuturor acelora care au afirmat că maestrul Adrian Păunescu a scris poezii mediocre şi ode dedicate Ceauşeştilor.
Poezia „Repetabila povară” recitată de maestrul Adrian Păunescu la „Cenaclul Flacăra”. Are cineva curajul să spună că aceasta este o poezie mediocră???
De la un cardiac, cordial De-aicea, de pe patul de spital, Pe care mă găsesc de vreme lungă, Consider ca e-un gest profund moral Cuvântul meu la voi să mai ajungă. Mă monitorizează paznici minimi, Din maxima profesorului grijă, În jurul obositei mele inimi Să nu mă mai ajungă nicio schijă. Aud o ambulanţă revenind,… Read More »
De-aici, dintr-un pat de spital din Secţia de Reanimare a inimii, de la Spitalul de Urgenţă, mi se limpezeşte privirea către crâncenele noastre bătălii de fiecare zi, către fronturile noastre fără învingători, către uitarea de sine, care domină cu trufie lumea dată, o face imposibil de cuplat cu alte lumi, ne fugăreşte de dimineaţă până… Read More »
Moare câte puţin cine se transformă în sclavul obişnuinţei, urmând în fiecare zi aceleaşi traiectorii; cine nu-şi schimbă existenţa; cine nu riscă să construiască ceva nou; cine nu vorbeşte cu oamenii pe care nu-i cunoaşte. Moare câte puţin cine-şi face din televiziune un guru. Moare câte puţin cine evită pasiunea, cine preferă negrul pe alb… Read More »