În fiecare an, în această perioadă, toată lumea este pătrunsă de „spiritul Crăciunului”, toţi vor să dăruiască să facă tot felul de cadouri, pentru că „cel mai minunat lucru este să dăruieşti”.
Comercianţii l-au transformat pe Moş Crăciun în cel mai mare bişniţar de pe planetă. Am primit până acum zeci de mesaje cu reclame, în care eram anunţat că „Moşul mi-a pregătit cele mai tari promoţii”! Păi eu ştiam că Moşul la ora asta este la Polul Nord cu spiriduşii şi pregăteşte jucăriile pentru copii, nu umblă pe la tot felul de firme ca să aranjeze promoţii! 😆
În realitate toată această infuzie socială de altruism şi generozitate este doar o strategie de marketing, specifică societăţii de consum, bazată pe un calcul economic riguros, făcut de fiecare comerciant, producător sau companie furnizoare de servicii în parte.
Dacă ar fi să ne luăm după dărnicia firmelor, nu numai de sărbători, ci şi pe tot parcursul anului, am zice că ele sunt mai degrabă nişte societăţi filantropice, menite să-i facă pe oameni mai fericiţi şi mai bogaţi. Aşa că ne şi mirăm cum pot aceste companii să aibă încasări de milioane de euro într-o singură lună!
Dacă dăm la o parte iluziile, naivitatea şi toată această poleială consumeristă, vom vedea că absolut nici o firmă nu face cadouri şi nu dă nimic pe gratis din spirit altruist! Companiile urmăresc doar profitul, cât mai mare dacă se poate. De aceea, ele oferă doar percepţia consumatorului că primeşte un cadou, o favoare, o reducere etc.
Mecanismul unei promoţii care oferă „cadouri” şi „reduceri” este destul de simplu.
Să ne imaginăm că un brutar face o pâine de calitate medie iar preţul de vânzare este 5 lei. Apoi, printr-o campanie insistentă de publicitate, îi convinge pe potenţialii clienţi că la el se găseşte cea mai bună, cea mai gustoasă şi cea mai hrănitoare pâine de pe piaţă, care are chiar proprietăţi miraculoase pentru sănătate.
După care face o promoţie în care spune că, deşi pâinea sa costă 20 de lei, din dorinţa de a dărui şi de a fi în spiritul sărbătorilor, o oferă cu „doar” 15 lei.
Clienţii încântaţi de reclamă şi de „ocazia imensă” care li se oferă, deşi au nevoie doar de o pâine, cumpără câte 3 pâini, sau chiar mai multe.
În final brutarul a vândul pâinea la un preţ de 3 ori mai mare decât cel real, iar un client fericit, a dat 45 de lei, pe 3 pâini, de care nu avea nevoie, în loc de 5 lei pe o singură pâine.
Cam aşa se întâmplă în cazul fiecărei oferte, promoţii, reduceri, pe care o lansează o companie. Clientul crede că a făcut o „afacere”, că a economisit, că a obţinut un avantaj, pentru că este „inteligent” şi sesizează „oportunităţile”, când, în realitate, singura afacere adevărată este cea a comerciantului sau producătorului, care obţine un profit mare într-o perioadă scurtă de timp. Cel mai bun exemplu recent este Black Friday România.
cam fortat exemplul cu painile dar in mare parte este corect ceea ce spui cu amendamentul ca unele promotii aduc in prim plan produse care mai au putin pana expira, sunt perisabile iar printr-o scadere considerabila a pretului real, repet, a pretului real, realizeaza un profit atat vanzatorul, care scapa de produs, cat si cumparatorul care face probabil o mica economie reala de bani, acest mic „contract” mutual incheindu-se printr-o comunicare nonverbala pe care eu personal nu o consider manipulare de tip negativ.
Băi, deci exemplul e un fel de parabolă, dar reflectă exact mecanismul promoţiilor şi ofertelor. Exact aşa se face prin malluri şi aşa a fost de Black Friday România. Au pus lângă preţul vechi un preţ fictiv mai mare, tăiat cu un X, ca să dea impresia că produsul costa mai mult înainte.
Incepand din ’90 incoace, tot incerc sa le explic unor persoane din jurul meu aceleasi lucruri pe care le-ati scris aici…dar se pare ca n-am cu cine discuta, deoarece, in final, sunt intrebat daca nu cumva am ceva impotriva „promotiilor” oferite de „mall-uri” … In Decembrie ’89 cand le-am spus unora ca va fi „vai de ei”, ca vor saraci rapid si vor fi someri in anii ce vor veni si ca „schimbarea regilor e bucuria nebunilor” mi-au zis ca sunt comunist, ca dupa vreo alti cativa ani sa imi spuna: „ai avut dreptate, de unde ai stiut ca va fi asa?”. Iar aceste mari magazine unde se inghesuie lumea sa cumpere tigai ieftine, au distrus definitiv ceea ce ar fi trebuit sa fie „clasa medie” din Romania, formata din cetateni sau familii cu mici afaceri..asa ca in loc sa mergem doar cativa metri sa cumparam ce ne trebuie de la un mic magazin, ca sa traiasca si cei ce il detin, dar si noi, mergem uneori la „n-spe” km mai departe,ca apoi sa venim acasa cu sacosa aproape goala si fara bani in buzunar…dar „cine mai e ca noi?”..suntem cei mai tari, am cumparat un „kitch” de care poate n-avem nevoie, dar era „promotie” si nu puteam sa il lasam in raft, ca doar „nu suntem noi mai prosti ca altii”, nu-i asa?
Aşa este, şi eu am trecut prin asta şi ştiu ce înseamnă să vorbeşti cu surzii. 🙁