Mai ţineţi minte discursul lui Traian Băsescu, din perioada regimului de tristă amintire, în care acesta spunea că „nu putem consuma mai mult decât producem”?! Acest discurs făcea parte din retorica neoliberală conform căreia numai muncind mai mult şi fiind mai productivi putem trăi mai bine.
Pentru ca oamenii să muncească mai mult şi să fie mai productivi, în primă instanţă ar trebui să aibă măcar suficiente locuri în care să poată munci. Dar dacă ne uităm la ceea ce au făcut în practică, împreună cu „investitorii străini”, aceiaşi indivizi care de 26 ani sunt la putere şi cu neoliberalismul în gură, observăm exact contrariul: au distrus fabrici şi uzine, adică unităţi de PRODUCŢIE şi au construit pe locul lor malluri, hypermarketuri şi depozite en-gros, adică unităţi de CONSMUM. Consumul fiind evident din import şi pe credit.
Un articol din Jurnalul Naţional ne prezintă o listă de fabrici şi uzine din România, care au fost desfiinţate, specificând în cazul fiecăreia cine le-a preluat şi ce a construit pe locul lor. Este absolut halucinant!
Peste 1.000 de hectare de teren sunt acum în posesia dezvoltatorilor imobiliari, în toată ţara. Cel mai mare proprietar de terenuri provenite din fostele fabrici este grupul francez Auchan, care deţine, prin Immochan, filiala imobiliară a grupului, 127 de hectare de teren din fostele fabrici. Achiziţia platformei Tractorul, care are 100 de hectare, i-a propulsat automat pe primul loc. Francezii mai au în portofoliu jumătate din terenurile de la Electroputere, adică 6 hectare, Tricodava şi GrantMetal. Pe locul doi se situează grupul austriac Immofinanz care deţine Ventilatorul, Rocar, Electronica, IUS Braşov, Eurolat Baia-Mare, Marotex Baia-Mare şi Amylon Sibiu. În total are 48 de hectare de platforme comuniste. Austriecii sunt urmaţi de omul de afaceri Ion Rădulea, care are Semănătoarea, Pumac şi Romcolor, în total 47 de hectare. Pe poziţia a patra, cu 41,2 hectare, se află olandezii de la AFI Europe, care au în portofoliu fostele fabrici UMEB, Laromet, Inox, Flacăra Ploieşti şi IMAR Arad. Pe poziţia a cincea se află Fondul sud-african de investiții NEPI, care deţine 38 de hectare de terenuri ce au aparținut fostelor fabrici Vulcan, FEA, Electroaparataj şi Dermatina Timişoara.
Sursa: Jurnalul.ro
Cand om avea un guvern al nostru, nu al altora, toate astea vor fi rechizitionate.
Qu´s last blog post ..SUA – Noua Germanie Nazista
Ce să fie rechiziţionate, mallurile şi hypermarketurile, că fabricile au fost dărâmate!?
Spatiile in sine sunt cele mai importante.
O fabrica la margine de oras e de multe ori mai benefica decat un mall.
Qu´s last blog post ..SUA – Noua Germanie Nazista
Şi cum crezi că se poate face o fabrică dintr-un mall?
Pune pe lista si fosta uzina ARO Campulung, care a ajuns pe mana lu Ratiu fiul……si este o ruina s-a demolat totul si nu s-a construit nimic, orasul acum fiind mort din toate punctele de vedere
Domnule Dan Tanasescu, ce sa intimplat cu limba româna? De ce trebuie sa folosim cuvinte din alte limbi pe cind limba româna este atit de expresiva. Centre comerciale, domnule nu „malluri”. Haideti sa nu mai inlocuim cuvinte straine vorba româneasca are un vocabular bogat. De ce sa ne pierdem identitatea?
@Olga Muntean: Dacă aş folosi „centre comerciale” în loc de „malluri” şi „hyermarketuri”, cititorii nu ar înţelege exact la ce mă refer. Folosirea unor neologisme accentuază faptul că este vorba de nişte afaceri ale unor străini în ţara noastră. În concluzie, te rog să nu mă înveţi tu pe mine cum se scrie un articol şi cum se sugerează o idee! 😀