Scrisoare către români

By | 26 aprilie, 2010
Distribuie prietenilor!

Textul următor l-am primit pe e-mail. Nu ştiu dacă este autentic şi nici nu sunt de acord cu o mare parte din conţinutul său. L-am corectat cât de cât şi i-am pus diacritice. Eventualele greşeli rămase sunt ale autorului.

Motivul pentru care îl postez este faptul că dă dovadă de o mare naivitate, sau, dimpotrivă de o mare abilitate de a manipula.

Presupusa autoare a acestei scrisori către poporul român de bun simţ, propune ca alternativă la amatorismul politic, capitalismul de cumetrie, lichelismul balcanic şi hoţia generalizată din ţara noastră, capitalismul corporatist, fără să realizeze că de fapt mult lăudatele multinaţionale, fură cot la cot cu politicienii şi afaceriştii corupţi din România, haosul şi dezagregarea la toate nivele fiind o sursă de profit pentru ele.

Dragi români ,

De azi refuz să mai plătesc impozite, refuz să mai am carte de muncă în acest stat guvernat de oameni incapabili, corupţi, needucaţi, care nu au în vedere decât propriul interes. Refuz să mai finanţez politicieni imbecili şi amante care sfidează o ţară întreagă. Nu aş avea nimic împotriva doamnelor apropiate preşedintelui ţării, dar când ele beneficiază de bugete de milioane de euro printre care sunt şi banii mei, banii părinţilor mei, banii angajaţilor mei, am o mare problemă. E un blowjob mult prea scump!

Refuz să mai plătesc taxe la stat – de ani de zile plătesc sute de milioane de lei impozite pentru un stat care nu mă sprijină în niciun fel.. plătesc zeci de milioane pentru Sănătate, deşi sunt conştientă că dacă voi ajunge  vreodată într-un spital din Romania, voi fi tratată mizerabil. De ani de zile, refuz să mă mai uit la televizor, mi-e greaţă de politicienii români, nu mă duc la vot pentru că nu am pe cine să votez, îmi vine să vomit când văd panourile publicitare din campanii electorale gen – “nouă ne pasă de dumneavoastră”, refuz chiar şi să mă plâng, pentru că sunt mult prea ocupată să îmi câştig existenţa – cu toate acestea, când se apropie data de 25 a lunii, în mod mecanic mă impacientez să fac rost de banii care trebuie plătiţi la stat, pentru că, nu-i aşa? – “cu statul nu te joci”.

Dar iată că suntem în plină criză, iata că pentru prima dată nu am reuşit să platesc taxele la stat şi mi-au fost blocate conturile! Şi asta m-a ajutat să mă trezesc, am deschis ochii, m-am uitat în jurul meu cu atenţie, am pus întrebări, am deschis televizorul pentru prima oara în ani de zile… şi ce am văzut? EBA şi Becali mă reprezintă în Parlamentul European, Elena Udrea beneficiază de bugete de milioane de euro de care dispune cum o taie capul, doamna Ridzi aruncă 86 milioane de euro pe o telecabină când există oraşe în
România care nu au nici măcar un spital de Doamne Ajută, domnul Patriciu vinde Petromidia pentru câteva miliarde din care sunt curioasă dacă plăteşte vreo taxă la stat.

Jocuri politice murdare, politicieni corupţi şi curve, haos total, o ţară vândută pe nimic de nişte agramaţi care nu şi-au văzut decât propriul interes – măcar dacă ar fi vândut-o scump! Investitori străini care efectiv nu au cu cine discuta în România şi se luptă cu morile de vânt. Şi toţi oamenii de calitate pe care îi cunosc stau cu capul băgat în nisip… l-am avut şi eu, până astăzi – dar am realizat că oricât de mulţi bani aş face, oricâte ţări aş vizita, oricâte cărţi aş citi, oricât aş încerca să nu mă las afectată, at the end of the day, trăiesc tot aici şi tactica struţului îmi va face mai mult rău pe termen lung decât dacă m-aş implica acum.

Nu se mai poate aşa! Enough is enough! România nu este doar o ţară de hoţi, de agramaţi, de curve, de parveniţi, de oameni fără balls şi fără coloană vertebrală. Să protestez prin a nu îmi plăti taxele nu este suficient, deşi dacă ar mai face-o şi alţii, s-ar putea declanşa ceva. Fac apel către toate persoanele integre, capabile, educate, care au clădit ceva prin munca lor, fără să fure, să ia atitudine pentru a stopa prostia ce ne afectează pe toţi. Sunt milioane de tineri deştepţi, mulţi dintre ei muncesc peste 12 ore pe zi pentru multinaţionale sau pentru businessul lor propriu, oameni educaţi, în România şi peste hotare, oameni care au gestionat milioane de euro, oameni cu viziune, talent, proactivi, integri, care ştiu să comunice eficient şi ştiu ce înseamnă să livrezi, ştiu ce înseamnă un deadline, ştiu ce înseamnă responsabilitatea. Sunt sute de mii de români de calitate, plecaţi din România pentru a produce şi a consuma în alte ţări, clădind economia altor state – s-ar întoarce mâine în România dacă nu ar fi circul care este acum aici.

Trebuie să luăm atitudine, trebuie să facem o schimbare, este nevoie de o Mişcare a românilor cu balls şi cu coloană vertebrală! O Mişcare de Întoarcere Acasă, atât a românilor plecaţi slugi în alte ţări, cât şi a celor care, deşi am ales să rămânem aici, suntem absenţi, pasivi, indiferenţi şi suportăm ce ni se întâmplă doar visând la următoarea ieşire din ţară.

E nevoie de o mişcare în care leaderii să fie testaţi şi para-testaţi, aşa cum se întâmplă când eşti angajat într-o companie multinaţională, fără să fie acceptaţi dacă nu li se dovedeşte integritatea şi eficienţa. O mişcare a oamenilor care nu au mai fost implicaţi în viaţa politică, neîntinaţi, ne-spălati pe creier, ne-jigodiţi. O mişcare fără traseişti politici sau scursuri de la alte partide. Este nevoie de o mişcare a oamenilor deştepţi, tineri, cu atitudine, experţi în domeniul lor. Şi tu şi eu cunoaştem cel putin 5 oameni inteligenţi care ne-ar putea reprezenta mai bine în Parlamentul European decât EBA sau Becali.

Oare de ce nimeni nu acţionează? Dacă acum cinci ani ne-am fi implicat cu toţii măcar o oră pe săptămână, în mod sigur nu s-ar fi ajuns aici. Câţi bani furaţi, câte proiecte blocate, câte fonduri nefolosite în cinci ani de zile…. Dacă am dialoga constructiv, dacă ne-am întâlni o oră pe săptămână, dacă am acţiona, dacă am putea aduna şi monta toţi oamenii
deştepţi, corecţi, conectaţi, creativi, eficienţi pe care îi cunosc eu şi pe care îi cunoşti tu s-ar vedea şi simţi diferenţa în cinci ani de acum încolo. Avem un plan de organizare, avem un plan de finanţare, avem uşi deschise către marile centre politice şi financiare care caută în România un interlocutor nou.

Nu credeţi că şi marilor puteri le-ar face mai multă plăcere să discute cu oameni educaţi decât cu agramaţii parveniţi ce reprezintă interesele României în momentul de faţă? Propun înfiinţarea unei Mişcări a Corporaţiilor – oameni din bănci, industrie, finanţe, firme de avocaţi, experţi PR, întreprinzători privaţi care au calităţile necesare să scoată ţara din criză. Este singura soluţie viabilă pentru România de acum – ţara asta se poate pune pe picioare numai dacă s-ar uni toţi oamenii capabili pe care îi avem în toate domeniile – creiere vânate de toate companiile multinaţionale, corporaţi educaţi, care gestionează bugete de miliarde, conduc sute de mii de angajaţi, sunt cosmopoliţi, ştiu să
negocieze/să muncească/să comunice într-un mediu internaţional, într-o piaţă globală – nu au doar viziune limitată de speculant din Pipera Tunari.

E nevoie de o alternativă în România. E nevoie de o Mişcare în valorile căreia să mă regăsesc şi eu, să se regăsească şi Andreea Miinescu, prietena mea care la 26 de ani are firma ei, făcută fără ajutorul nimănui, munceşte 13 ore pe zi şi seara mai merge şi la cursuri de German Business. În care să se regăsească şi Ileana Badiu, Managing Partner la una dintre cele mai mari agenţii de publicitate, care munceşte 14 ore pe zi chiar şi in luna a opta de sarcină… şi Tereza Vâlcan, expert în PR, care a studiat în State, face MBA la Londra, s-a întors să muncească în România şi ar putea să ne reprezinte în mod sigur mai bine decât EBA… şi Radu Manolescu, care la 28 de ani şi-a facut firma lui de Head-Hunting, fără ajutorul nimănui şi a adus-o în topul firmelor de profil… şi doamna Camelia Şucu, ajunsă în TOP Capital fără să fure un leu, prin munca sa de ani de zile… şi doamna
Mihaela Nicola, guru-ul publicităţii din România. Şi Maria Lucia Hohan, designerul ale cărei creaţii se vând în toată lumea şi care a ajuns unde a ajuns prin propria sa muncă….. şi Pepe Berciu, care a studiat la Londra şi are businessul său de succes… şi fraţii de la Fratelli, care cu creativitate, pasiune şi muncă s-au impus în viaţa de noapte a capitalei…. şi Violeta Bălan, care a terminat Magna Cum Laudae o facultate de drept din America, munceşte pentru una dintre cele mai mari firme de avocatură din lume şi s-ar întoarce mâine acasă dar nu are la ce… şi Horia Mocanu, primul român admis la Harvard, care scrie istorie într-o ţară vecină… şi Edy Uzunov, proprietarul agenţiei Regatta, cultivat, meloman, impecabil… şi Floriana Jucan, jurnalista erudită ce s-a încăpăţânat să educe cititorul de presă din România şi a reuşit să impună pe piaţă o revistă fără femei
dezbrăcate şi bârfe dezgustătoare… şi Fady Zaidan, cel mai conectat şi charismatic manager pe care îl cunosc…. şi Loredana Salcianu, avocata care a avut curajul acum patru ani să plece dintr-o multinaţională şi să îşi deschidă propria ei firmă de avocatură… şi Angela Teodora Burz, întreprinzătoarea elegantă care şi-a făcut bagajul şi a plecat să facă business în Shanghai, dar duce dorul prietenilor din România… şi Diana Dondoe, care i-a sfidat pe toţi cei ce au respins-o în România, ajungând prin muncă, perseverenţă şi consecvenţă unul dintre cele mai celebre top modele ale lumii, făcând milioane cu o detaşare elegantă şi impresionând lumea întreagă prin erudiţia sa – dar duce dorul ţării ei… şi Bogdan Voica, la 30 de ani manager al uneia dintre cele mai cunoscute şi exclusiviste agenţii imobiliare din Europa…. şi Eveline Păuna, care la 20 de ani, face o facultate, lucrează 10 ore pe zi şi în puţinul timp liber merge la Operă… şi Raluca Safta, care la 23 de ani a avut curajul să îşi deschidă propria ei firmă de relocări şi a ajutat sute de expatriaţi, directori de companii multinaţionale să se relocheze în România… şi Damian Drăghici, cu IQ de geniu şi cu premiul Grammy care a ales să se întoarcă în România la rădăcinile sale…

Asta e România mea! Nu Vanghelie, EBA sau Becali!! Şi aceştia sunt doar câţiva dintre oamenii pe care îi cunosc….mai sunt atâtea milioane de oameni deştepţi şi muncitori, corecţi şi educaţi, capabili şi integri… Mă întreb, atâţia oameni deştepţi nu se ruşinează că sunt reprezentaţi de Gigi Becali şi de EBA? (Mă îngrozesc la gândul că EBA va negocia pentru România fonduri de zeci de miliarde de Euro!) Nu vă este ruşine că sunteţi conduşi de un om politic care nici măcar nu poate să pronunţe Google? Nu vă este ruşine să vă daţi la o parte când în maşinile cu girofar trece un agramat, un hoţ sau o păpuşă blondă cu tupeu şi cu un singur talent, plătit mult prea scump? Din banii voştri? Am înnebunit eu sau am înnebunit noi cu toţii să stăm pasivi în timp ce suntem călcaţi în picioare pe banii noştri?

Ei bine, mie mi-a ajuns. Îmi este ruşine că am stat cu mâinile în sân şi s-a ajuns ca astăzi să fiu reprezentată de o domnişoară din Bamboo şi de un cioban. Aşa că voi lua atitudine. Şi vă rog şi pe voi, toţi cei ce credeţi că nu vă reprezintă cei din scena politică de acum, să luaţi atitudine. Să găsim şi să susţinem oameni de care să fim mândri că ne reprezintă. Să identificăm valorile şi să le convingem să se implice… Dacă avem echipa, tot restul vine de la sine. Ştiu că ei există, trebuie doar treziţi. Trebuie să facem ceva. Nu e suficient să ne plângem, sau să băgăm capul în nisip. Trebuie acţionat. Eu nu mai aştept o minune, mă apuc de treabă. Voi lupta. Pentru un grup de oameni capabili, care pot revoluţiona un sistem de care toată lumea este satulă. Pentru o Românie condusă de
oameni deştepţi şi integri. Pentru o Românie care să fie un player internaţional, nu curva de centură a Europei.. Pentru o Românie bogată, cu bătrâni bine îngrijiţi, cu tineri cărora să li se ofere perspective, cu străzi fără gropi, cu hoţi băgaţi după gratii, cu milionari pe merit, nu din furat. Pentru un viitor mai bun pentru mine şi pentru copiii mei, în ţara mea, nu printre străini. Pentru o Românie de vulturi, nu de struţi (am ajuns nişte struţi, cu capul în nisip şi posteriorul la dispoziţia tuturor analfabeţilor – sper să nu vă simţiţi jigniţi de exprimarea plastică, este doar realitatea!…suntem vulturi doar în businessul nostru, în zona noastră de comfort sau când ieşim din ţară, asta dacă nu ne tratează vreun străin de sus că avem paşaportul pe care îl avem!) Ajunge! Haideţi să ne trezim!

TE ROG TRIMITE MAI DEPARTE, E PUŢINUL PE CARE ÎL POŢI FACE!

Update: Am şters din text numele persoanei, care se pretindea a fi autoarea acestor rânduri, la solicitarea sa, aşa cum se vede şi în comentarii, deoarece persoana în cauză susţine că nu este ea cea care a conceput şi difuzat scrisoarea.

Pentru lămuriti intraţi pe acest link: http://cristianaalexandralevitchi.wordpress.com/2009/08/07/despre-igiena-pe-mail-si-net/

6 păreri la “Scrisoare către români

  1. Pingback: Tweets that mention Scrisoare catre romani | Dan Tănăsescu -- Topsy.com

  2. VictorCh

    1. Pacat ca ai „machiat” textul, ar fi fost (cel putin pt mine) interesant de constatat CUM anume „suna” textul in scriitura autoarei, ar fi putut eventual sa fie graitor referitor la calitatea umana a persoanei (pe care eu nu o cunosc si nu am alte modalitati de a-mi forma o parere) – iar ideile prezentate in text mi se par mai putin gresite decat sugerezi dumneata in analiza asta sumara.
    2. Poate ca sunt eu mai naiv sau mai „greu de cap”, dar senzatia cu care am ramas EU dupa lectura este ca individa nu face apologia capitalismului corporatist (desi din ipostaza de patron pe care da de inteles ca o are nici macar n-ar fi fost o pornire nejustificata), si ca nu pretinde ca multinationalele ar fi lipsite de „pacate”, ci doar ca referirea sa la ele e considerata in subtext ca reprezentand exemplu intr-un loc pt posibilitati mari de castig, in altul pt rigoarea in selectia personalului, etc – si in ACESTE privinte cred si eu ca nu prea greseste.
    3. Din punctul MEU de vedere, altul e „pacatul” scrisorii: nu numai ca prezinta drept viabila (daca nu chiar fezabila cu relativa usurinta) o idee care in conditiile concrete date frizeaza utopicul, dar mai SI indeamna la actiune oarecum din ipostaza suporterului din tribune care striga jucatorilor de pe teren „Hai s-o facem, hai ca putem!” – nu vad nicaieri in text vreo referinta la o concretizare cat-de-cat a ideii principale enuntate intr-o initiativa deja pornita careia sa ne cheme sa ne raliem, ci doar indemnuri impersonale la demararea unei asemenea initiative, fara a preciza si CINE anume s-o demareze.
    Nu cunosc niciuna din toate persoanele enumerate in scrisoare, deci nu numai de performantele lor nu sunt sigur, dar nici macar de existenta lor (da’ nici s-o pun la indoiala nu am vreun motiv) INSA nu vad in CE masura toate aceste nume si caracteristici prezentate ar avea vreo relevanta (nici macar pt subiectul in discutie), cata vreme nici macar autoarea nu face vreo referire oricat de vaga la un eventual acord al tuturor acestora asupra ideii enuntate.
    Cu totul altfel ar fi stat lucrurile daca in aceasta scrisoare ar fi fost anuntata crearea unui grup de initiativa pt realizarea ideii prezentate, oferind si o modalitate de contactare a acestor persoane (acestui grup).
    4. Pe de alta parte, admitand ca acest grup ar fi creat, si ar primi tot suportul necesar, si ar avea succes, si ar si reusi sa inlature actualele forte la putere, instalandu-se in locul lor, din punctul MEU de vedere problema TOT n-as putea considera ca-i rezolvata – incepand cu intrebarea referitoare la certitudinea pe care as putea-o avea ca nu li se pervertesc si acestora ideile, odata ajunsi la putere (chiar daca admitem ca initial ideile lor fusesera pure si nobile) si continuand cu problema mijloacelor si resurselor pt crearea SI a unei opozitii credibile care sa-si joace corect rolul, constituind atat un organ de control permanent al actiunilor puterii, cat si o alternativa credibila la conducerea acesteia.
    5. Cat despre continutul scrisorii reproduse in articol, referitor la modalitatea de actiune propusa in aceasta – nu am destule informatii juridice in general si despre greva fiscala in particular pt a putea sa-mi dau cu parerea asupra fezabilitatii si legalitatii acesteia, dar mi se pare oarecum dubios insusi faptul ca in „alocutiunea” tinuta in scrisoare nu a fost folosita insasi notiunea, ci a fost doar descrisa (de parca ar fi mare descoperire proprie).
    A propos, daca oricum intre persoanele enumerate ca fiind meritorii exista si juristi (pe care da de inteles ca ii cunoaste personal, cunoscandu-le calitatile si capacitatea) mi se pare dubios SI faptul de a nu se fi consultat cu acestia INAINTEA emiterii „convocarii” (indemnului) continute in aceasta scrisoare.
    In rest, ideile continute in scrisoare mi se par oarecum pertinente, constituind de fapt si continutul jeluirilor noastre (inutile si ineficace) de fiecare zi.

  3. cristiana alexandra levitchi

    Din iulie anul trecut sint deranjata la propriu pe email si pe telefon din cauza acestei confuzii. Rog a nu o perpetua. Multumesc! Daca doriti sa stiti cum scriu eu si ce scriu aveti la dispozitie siteul si blogul meu.

  4. Dan Lee Post author

    Nu sunt direct interesat de contactarea acestei persoane, dar dacă alţi cititori doresc, foarte bine! 🙂

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

CommentLuv badge