Mesajul ţăranilor români către Domnişoru’ Ungureanu

Circulă de ceva timp pe Internet un text excepţional, scris sub forma unui mesaj-manifest al ţăranului român către premierul Mihai Răzvan Ungureanu, care a declarat de curând că ţăranii din România stau la căldurică şi aşteaptă să le dea armata zăpada din bătătură. Eu am primit articolul sub forma unei prezentări PowerPoint pe e-mail, dar textul a apărut şi pe diverse bloguri şi site-uri de presă fiind specificată ca autoare Aurora Martin.

Iertat să ne fie, domnişoru’ Ungureanu, că avem numai ţărani prin satele româneşti! Şi sunt bătrâni şi nevolnici şi şi-au arătat neputinţa  în faţa troienelor! Nu le stă în obicei să dea îndărăt de la greu, că doar, de primăvara până toamna, se poticnesc şi trudesc din greu pământul cu aceeaşi săpăligă şi cu aceeaşi coasă din tinereţe, căci maşinăriile moderne le par poveşti din altă lume, când le văd pe la televizor. Numai că iarna asta i-a pus la pamânt, sub zăpezi…

Iertat să le fie, domnuşorule, că n-au feciorii pe-acasă, feciori vânjoşi şi harnici, care s-ar fi luptat cu nămeţii şi şi-ar fi salvat bătrânii, fără să facă prea mare caz de isprava lor…  Numa’ că… vedeţi, aţi picat prost, că, de ani de zile au plecat cu toţii prin cele străinătăţuri şi au rămas sate întregi numai cu bătrâni, în vreme ce flăcăii şi fetele lor, amărâţi şi neştiuţi, muncesc din greu pentru alţii! Noroc cu ei că mai trimit niscaiva bani, căci pensia abia de le-ajunge să plătească dările la stat, că, de multe ori, se miră de ce le-o mai trimiteţi şi puneţi atâţia oameni la treabă… de ce atâta deranj, din partea statului, dacă tot la stat se-ntoarce?!

Aşa că, să-i iertaţi, boier dumneavoastră, că, neştiutori cum sunt, nu înţeleg în ruptul capului de ce îi mai faceţi leneşi, dacă le spuneţi că „pentru asta e un stat puternic, să lucreze în asemenea situaţii”!? În nepriceperea lor, ei au crezut că cei aleşi să-i cârmuiască vin să-i ajute, nu să-i dojenească! Asta… numai pentru că, după 22 de ani, se vede treaba că prea multă libertate i-a făcut să uite ce-nseamnă… autoritate!

Dar nu vă faceţi griji şi pentru asta, domnişorule, căci ţăranul român a fost mereu îndelung răbdător şi le-o răbda şi pe cele ce-or veni… Numai că unii abia au fost dezgropaţi de sub zăpadă şi, ca-n vremurile de demult, le-a fost mai aproape preotul satului, decât aleşii conducători; de-aia nici nu au apucat să afle că deasupra zăpezilor îi aştepta un nou guvern.

Şi, uite, zăpezile astea parcă le-au luat minţile, căci, altfel, şi-ar fi cerut iertare, umili, ca-ntotdeauna, dacă s-ar fi gândit la cât deranj v-au pricinuit… Păi cum să nu fiţi supărat, când, după ceremoniile de ungere a noilor miniştri, după zâmbete, felicitări, mulţumiri şi voie bună, după piruete oratorice audiate în Parlament, a trebuit să lăsaţi lumea bună, să vă puneţi şoşonii şi să coborâţi printre mujicii din nămeţi?!

Dar ei v-au înţeles, domnişorule, v-au înţeles mai ales când le-aţi recomandat: „Seriozitate, seriozitate, seriozitate!” şi „Mobilizare şi rezolvarea problemelor cât mai repede!”, căci parcă le vorbeaţi ca la carte şi parcă le reînviaţi fragmente din Lenin: „Învăţaţi, învăţaţi, învăţaţi!” Alte vremuri…alte ierni… Au înţeles şi că „Asta e! Haide, la muncă acuma, că stăm degeaba aici!” Şi… v-au cam dat dreptate!

Ce n-au înţeles ei, domnişorule, nu v-au înţeles îndemnul: „nu ne văicărim, nu ieşim să  cântăm prohodul pe posturile de televiziune!” Şi ştiţi de ce?! Pentru că unii dintre ei chiar aveau mortul în casă şi îl aveau de câteva zile sub zăpezi, fără să ştie dacă nu urmau să aibă aceeaşi soartă… În nepriceperea lor, cum vă spuneam, n-aveau cum să înţeleagă că, pentru domniile voastre, morţii erau doar nişte foşti alegători şi nişte cifre în statistici… Aşa că, iertat să le fie, domnişorule, dar, după ce-aţi plecat, i-au chemat pe bunul Dumnezeu şi pe preotul din sat, să le fie din nou alături şi, pe sub zăpezi, în surdină, ca să nu deranjeze, au cântat prohodul pentru morţi. Erau morţii lor! Nişte ţărani!

A apărut şi un video după acest text, cu imagini cât se poate de sugestive. Privind la ele, acum sunt sigur că bieţii oamenii nu au avut nicio şansă în faţa zăpezii, oricât s-ar fi străduit singuri cu lopata!