Gestionarea energiei personale

Filosofia chineză taoistă are la bază un principiu unic numit Tao (Calea). Acest principiu are două aspecte complementare numite Yin şi Yang. Acum mă voi referi numai la Tao, ca principiu unic de funcţionare al Universului. Înţelepţii chinezi spun că, cine urmează Calea va avea parte de fericire, succes în tot ce întreprinde, sănătate şi viaţă îndelungată. Dimpotrivă, cine merge împotriva Căii va avea parte de greutăţi, frustrări, boală şi în final moarte.

De aici reiese necesitatea de a fi în acord cu legile şi ritmurile naturale ale Universului. Mai simplu şi mai practic, să ştii când să acţionezi şi când să ai răbdare, aşteptând momentul propice acţiunii. Orice acţiune forţată, izvorâtă din teamă, nerăbdare, lăcomie sau altă slăbiciune de caracter duce doar la consum inutil de energie, la frustrare şi în timp, la boală şi surmenaj.

Ca să vă faceţi o imagine în legătură cu ce înseamnă să nu cunoşti legile Universului şi să acţionezi impulsiv şi prosteşte, închipuiţi-vă cum cineva încearcă să accelereze un automobil cu frâna de mână pusă. Singurul rezultat va fi uzura unor piese ale maşinii şi consumul inutil de combustibil.

Chinezii consideră că o acţiune este corectă, în acord cu Tao (Calea) atunci când este realizată fără cel mai mic efort. Efortul, încrâncenarea, tensiunea, sunt semne clare că, fie nu acţionăm corect, fie nu a sosit încă momentul propice acţiunii. Acest lucru l-am realizat în perioada în care exersam Tai Chi Chuan cu domnul Zhu Rong Fu, profesorul meu drag, care m-a iniţiat în această disciplină. De fiecare dată când învăţam un set de forme Tai Chi, predate pas cu pas (cam 2 – 3 forme pe şedinţă de antrenament), domnul Zhu ne întreba pe fiecare în parte, la fiecare 1 – 2 minute de practică, dacă am obosit. Făcea asta atât cu elevii avansaţi, cât şi cu cei care erau la început. Dacă cineva spunea că a obosit, era imediat scos din formaţie şi trimis pe bancă să se odihnească. Am realizat, în timp, că orice exerciţiu pe care îl faci depunând efort şi fiind tensionat şi încordat este un exerciţiu inutil şi o pierdere de timp. Această abordare are la bază principiul Wu Wei din taoism, sau principiul non-acţiunii.

În lumea occidentală, în care se află şi România, lucrurile stau tocmai pe dos. Aici tocmai acţiunea cu orice preţ, competiţia şi încrâncenarea sunt stimulate şi încurajate. Ideea de bază este că tot timpul trebuie să acţionezi, indiferent de costuri şi circumstanţe, pentru a obţine rezultate şi a dobândi bunuri materiale. Rezultatele tot mai evidente ale acestei filosofii găunoase sunt mulţimea de boli nervoase, psihosomatice, numeroasele conflicte şi în general viaţa agitată şi haotică cu care se confruntă vesticii.

În lumea capitalistă imboldul general este acţiunea. Trebuie tot timpul să faci ceva, oricând şi oricum, de parcă ar există o mână invizibilă, care te mână de la spate cu biciul. Fiecare bărbat, cred că s-a confruntat măcar o dată în viaţă cu situaţia în care, aflându-se în faţa unei dificultăţi, o femeie îi spune: „Fă ceva, că d-aia eşti bărbat!” Şi de fiecare dată, bărbatul trebuie să se agite, să joace puţin teatru, nu atât pentru a rezolva problema, cât pentru a-şi linişti partenera şi a-o asigura că „este bărbat”. Problema se va rezolva, desigur, dar ceva mai târziu şi mai mult de la sine.

Un alt „vampir energetic” – în afară de femei 😆 – este şeful de la serviciu. Acesta, nu numai că încalcă cu nesimţire legile lui Tao, dar nici măcar nu respectă ciclurile naturale biologice ale angajatului, de hrană, somn, recreere etc. Şeful vrea să munceşti practic tot timpul şi să obţii rezultate excelente, chiar şi atunci când situaţia nu permite acest lucru. Cel mai trist este că mulţi dintre cei care au funcţii de conducere în companii compensează propria nepricepere, incompetenţă şi lipsă de organizare cu stresul accentuat la care îşi supun subalternii.

Mai există o categorie de oameni care se pun singuri în situaţii dificile şi tensionate, încălcând legile universale, datorită nerăbdării, anxietăţii sau lăcomiei. Aceste persoane fie muncesc foarte mult, peste puterile lor, crezând că  astfel vor grăbi rezultatele, fie apelează la mijloace ilegale şi/sau necinstite pentru a forţa lucrurile să se întâmple după dorinţa lor. În ambele cazuri, totul se va întoarce împotriva persoanei respective afectându-i în final sănătatea, libertatea sau chiar viaţa.

Acum, dacă aţi înţeles toate acestea se naşte o întrebare: „Cum poţi să ştii când e bine să acţionezi şi când să ai răbdare?” Pentru mine, sau pentru alte persoane iniţiate în astrologie, numerologie, I Ching, sau alte ştiinţe ezoterice şi metode de comunicare cu Mintea Universală, lucrurile sunt simple; astrele, numerele, hexagramele sau alte simboluri ne vor avertiza mereu când „suntem pe val” sau când există blocaje în cursul evenimentelor. Pentru ceilalţi, cea mai simplă metodă este aceea pe care am expus-o când am vorbit despre profesorul meu de Tai Chi Chuan. Trebuie să aveţi mereu o atitudine calmă, detaşată şi relaxată. Să acţionaţi şi dacă în ciuda eforturilor situaţia nu se schimbă, atunci să luaţi o pauză şi să refaceţi planul de acţiune. De fapt se poate, mult mai simplu, să vă imaginaţi făcând acţiunea respectivă şi dacă în mintea voastră nu vă vedeţi capabili să faceţi acel lucru, sau sunteţi cuprinşi de teamă, neîncredere ori disconfort, înseamnă că nu sunteţi pregătiţi pentru a înfăptui acel lucru.