Ce înseamnă de fapt competitivitatea unei ţări

Actuala guvernare pdl-istă în frunte cu Traian Băsescu apasă tare pedala pe ideea de competitivitate. Mai precis că România nu poate progresa datorită lipsei de competitivitate în raport cu alte ţări europene sau din lume.

Tema este abordată simplist şi propagandistic, cu scopul de a manipula populaţia, învinuind-o pentru eşecurile de până acum. În concepţia celor de la putere, competitivitatea scăzută în economie a ţării ar fi din cauza faptului că productivitatea muncii la români e scăzută, deoarece aceştia sunt leneşi, muncind puţin şi prost.

Aş putea spune că românii muncesc puţin, deoarece nu au locuri de muncă şi prost pentru că nu au tehnologia, organizarea şi în ultimul timp educaţia şi pregătirea necesare.

Iată însă, că acest indicator economic numit competitivitate se stabileşte, conform standardelor internaţionale, după 12 criterii:

• instituţiile,
• infrastructura,
• macroeconomia,
• sănătatea şi educaţia primară,
• bunurile şi eficienţa pieţei,
• educaţia universitară şi nivelul de instruire,
• eficienţa pieţei muncii,
• evoluţia tehnologică,
• dezvoltarea pieţei financiare,
• dimensiunile pieţei,
• complexitatea mediului de afaceri
• inovaţia.

Sursa: cursdeguvernare.ro

După cum se poate observa, cel mult două din aceste criterii au, cât de cât, legătură directă cu cetăţenii unei ţări, restul depinzând de măsuri şi politici de dezvoltare pe care statul trebuie să le adopte şi să le aplice, pentru a crea cadrul necesar creşterii competitivităţii.

Aleşii noştrii, mai noi sau mai vechi, nu numai că nu au luat măsuri de creştere şi dezvoltare ci, dimpotrivă, au îngropat şi distrus practic domenii întregi, ca sănătatea, educaţia, cercetarea, investiţiile în infrastructură, legislaţia în domeniul muncii şi al afacerilor.

Asta dovedeşte ori incompetenţă, ori rea-voinţă, mascate prin aruncarea întregii vine şi responsabilităţi  asupra populaţiei şi aşa oropsită.