Cu părere de rău vă anunţ că azi nu cred că voi posta prea mult pe blog, deoarece nu mă simt prea bine şi am avut dis-de-dimineaţă un eveniment cât se poate de neplăcut. În loc de ceas deşteptător am avut parte la trezire de un sunet de cascada Niagara şi când m-am dus la baie am fost întâmpinat de o fântână arteziană care mi-a picat direct în cap.
Se spărsese o ţeavă de apă rece de la bazinul de WC, care era legată direct la coloana principală. În mai puţin de 5 minute, la mine în casă era deja lacul Herăstrău, cu covoarele pe post de vaporaşe.
Pentru că vecinii nu prea erau pe acasă, nici şeful de scară, iar administratorul nu locuieşte în bloc, a trebuit să cobor singur în gaura de la subsol şi să închid apa, dar pe bâjbâite, pentru că, din mulţimea de robinete nu puteam să-mi dau seama care este cel general pentru apa rece. Am avut noroc că nu era pus lacătul la chepeng, că altfel cred că acum mă plimbam cu barca prin sufragerie. 😆
După o oră, în care am adunat apa cu făraşul, ligheanul şi mopul (m-au mai ajutat şi vecinii de dedesubt, speriaţi că li se strică zugrăvreala) am chemat şi un instalator care a venit după încă o oră şi m-a taxat prompt de nişte bani, pe care nu-i aveam iniţial pe lista de cheltuieli. M-a asigurat că nu voi mai avea surprize. Să sperăm că nu…