Rupţi de orice ataşament naţional sau legături de familie, posedând gadget-uri bazate pe microcipuri, care vor permite persoanelor fizice să efectueze pentru ele însele multe dintre funcţiile legate de sănătate, educaţie şi de securitate, cetăţenii-consumatori ai regiunilor privilegiate din lume vor deveni „nomazi bogaţi.”
Capabili să participe la cultura liberală de piaţă, a opţiunilor politice şi economice, aceştia vor cutreiera planeta în căutarea unor modalităţi de a-şi petrece timpul liber, cumpărând informaţii, senzaţii şi bunuri pe care numai ei şi-le pot permite, în timp ce tânjesc după comuniune umană şi certitudinea unui cămin şi a unei comunităţi, care nu mai există, deoarece funcţiile lor au căzut în desuetudine.
La fel ca newyorkezii, care în fiecare zi se confruntă cu cerşetorii fără adăpost care zăbovesc prin preajma bancomatelor implorând pentru ceva mărunţiş, aceşti rătăcitori bogaţi vor fi peste tot confruntaţi cu mase rătăcitoare de „nomazi săraci” – azilanţi la scară planetară – încercând să scape de la periferia abandonată, unde majoritatea populaţiei Pământului va continua să trăiască.
Aceşti migratori săraci vor acoperi planeta, căutând hrană şi adăpost, cu dorinţele aprinse de imaginile omniprezente şi seducătoare ale consumerismului, ei vor vedea emisiunile TV prin satelit de la Paris, Los Angeles, sau Tokyo. Sperând cu disperare să treacă de la ceea ce Alvin Toffler a numit lumea lentă, la lumea rapidă, ei vor trăi viaţa morţilor vii.
Jacques Attali – „Millennium – Winners and Losers in the Coming World Order”
Notă: Jacques Attali a scris cartea în 1992, când gadget-urile mobile bazate pe microcipuri şi Internetul erau abia la început. Azi vedem că practic tot ce şi-au dorit conducătorii din umbră este pe cale să se realizeze.
Daca DUMNEZEU va hotara sa fie ASA, atunci ASA va fi…
Sa nu uitam ca VIATA este IMPREVIZIBILA si SCHIMBATOARE!!!!
Maya are dreptate…viata este imprevizibila si schimbatoare datorita unor indivizi bine spalati pe creier, fara eleganta in comportament si exprimare, fara educatie, autocontrol, morala, cultura si bun-simt. Ei conduc destinele unor popoare ce se chinuie de secole sa supravietuiasca in loc sa traiasca….unicul scop in viata acestor indivizi este doar de a acumula averi, timp in care generatiile dispar una dupa alta, traind vesnic „sub vremuri”…
Si as mai completa eu, acesti indivizi sunt fara suflet deci fara sentimente…..
Dar sa nu uitam ca nimic nu dureaza o vesnicie…tot ce a inceput se va sfarsi…
Asa sperau si cei care au murit in 89, sau inainte de 89. Sperati si voi mai departe, unde merge mia, merge si suta.
SPERANTA moare ultima……