Statul român a făcut zilele acestea, cred, una din cele mai păguboase afaceri din istoria României. Compania Cupru Min Abrud, care deţine licenţa de exploatare pentru cel mai mare zăcământ de cupru din România de la Roşia Poieni, în valoare de aproximativ 7 miliarde de euro, a fost vândută pe suma de 200,8 milioane de euro firmei canadiene Roman Copper Corp, înfiinţată ad-hoc.
Numai că firma respectivă, deţinută de Bayfront Capital Partners, nu deţine banii necesari aceştia trebuind obţinuţi în termen de şapte zile.
Ministerul Economiei spune că Bayfront Capital Partners, care şi-a adjudecat licitaţia Cupru Min Abrud, cu suma de 200,8 mil. euro, nu are banii necesari şi trebuie să-i strângă acum de la investitori privaţi. Explicaţia este ilariantă: înseamnă că statul a primit la licitaţie şi a declarat câştigătoare o firmă fără bani.
Sursa: ZF
În schimb, pentru premierul MRU, această tranzacţie oneroasă este o mare realizare a guvenului său şi o “febra unei frenezii economice”:
„Să vezi că o companie în faliment, o gaură neagră, se poate vinde cu de patru ori preţul pe seama credibilităţii unui Guvern care abia s-a instalat şi, la câteva zile după aceasta, să vezi un pachet minoritar de acţiuni vândut într-o suprasubscriere incredibilă, de peste 150%, mie mi se pare că sunt nişte simptome bune. Probabil că este o febră. Da, dar este febra unei frenezii economice care se naşte din nou”, a spus Ungureanu, la o conferinţă pe teme economice.
Sursa: Realitatea
Preţul de pornire al licitaţiei a fost de 57,3 milioane euro, iar datoriile acumulate de Cupru Min se ridică la aproximati 16,5 milioane de euro.
Eu i-aş întreba pe cei care au dat cuprul României pe nimic, cum e posibil să fixezi un preţ de pornire atât de mic şi cum e posibil ca o companie care deţine o rezervă de cupru în valoare de 7 miliarde de euro să fie în situaţia de faliment??? Şi cum de nu este în stare statul român să aloce 200,8 milioane de euro pentru a salva avuţia naţională şi o dă gratis unor şmecheri care nici măcar nu au banii necesari pentru a pune mâna pe ea?!
Am urmarit cateva emisiuni pe chestia asta, una din concluzii: pe Opozitie o doare sa ajunga la putere si atat, iar dupa ce va prelua fotoliile, va face la fel. Asa a facut si cat a fost la putere. Rolurile se vor inversa, vor urma alte procese, nu portocalii ci rosu-albastre, si alte vanzari in paguba. Degeaba se chinuie astia la spartu’ targului sa vanda cat mai mult, ca tot mai ramane. Si aflam ce ramasese abia dupa ce e vandut.
In alte tari exista societate civila si nu turma compusa din masculi alpha, hiene, animale betege si profitori pe seama fiecarei categorii mai sus mentionate. Politicul nostru nu accepta sa „predea” nici 20% din putere vulgului, totul se rezuma la bani+santaje. Asta o stim majoritatea. Sa o luam altfel, nu politica e un joc pe scena si de scene, ci noi suntem jocul politicienilor. Acel noi generic, care nu exista decat fragmentat in oameni care de care mai infecti, corupti etc.
Desigur stii ca „intelectual” are multe definitii, arii de cuprindere largi, unele intersectate, si nu defineste foarte strict un profil psihologic predictibil, incat accepti ca intelectualii ajung in politica sau fac politica nu din vocatie, sau doar interes, ci dupa un tipar stabilit. Ei puteau aduce o alternativa, insa prin insasi definitiile unui sistem compromis structural, se intelege de ce au ajuns doar elitele, care ca orice elite (economice, religioase, culturale, politice) definesc, reprezinta strict interesele Puterii (precizand aici ca puterea guvernului e relativa, ciclica, in timp ce Puterea, ordinea economica globala samd sunt constante).
Se pot propune multe: un al doilea Parlament, cum am zis,sau/si organizatii apolitice, dar cu cotizatie, pentru ca fara bani nimic nu merge. E doar o prostie sa credem ca politicienii sunt idealisti si renunta la proiecte, legi, de dragul onoarei. Acceptam 4 puteri in stat, cu tot cu mass media. O a 5-a putere e deja o idee ce trebuie exterminata din fasa, e chiar o idee terorista (terorismul mereu e luat ca atac la adresa sistemelor) si nu trebuie propagata. E o parere personala, va disparea dupa moarte, dar pana atunci va fi uitata cu siguranta. Asa cum politicienii se joaca cu soarta noastra, noi ne jucam de fapt cu ideea ca vrem sa fie mai bine, vrem schimbare samd.
Romania a fost vanduta pe nimic, iar cu banii din marile privatizari nu s-a facut nimic: nimic este cuvantul care ne caracterizeaza, iar prin urmare in tara asta nu mai e nimic de facut. N-o sa mai iesim niciodata din criza, pentru ca nu mai avem pe ce pune mana. Zacamintele au fost instrainate, sa ne fie tarana usoara!
Care criză? Şi asta cu criza e tot o minciună! 🙂
este, o criza psihologica indusa de ei
Asta da! 🙂