Propagandă electorală, alegeri locale 2012 (I)

Agasat de mulţimea de panouri, bannere şi afişe electorale de pe străzile Bucureştiului, am luat zilele acestea aparatul foto şi am pornit să fac o analiză a campaniei pentru alegerile locale, ce vor avea loc duminică.

Observaţiile pe care le voi face sunt relevante doar pentru sectorul 2, pentru că m-am deplasat numai în zonele Pantelimon, Iancului, Obor şi Colentina, aşa că nu ştiu cum stă treaba pe ansamblu în Capitală.

Mă voi referi în special la propaganda efectuată de PDL, pentru că aceasta este cea mai vizibilă, cea mai răspândită şi cea mai insistentă. Practic nu am văzut nici un afiş, panou sau altceva, aparţinând unor candidaţi USL, PSD sau PNL la primăria de sector sau a Capitalei, cu excepţia lui Sorin Oprescu, dar acesta s-a declarat independent susţinut de USL. Chiar şi actualul primar al sectorului 2, Neculai Onţanu beneficiază de o publicitate mai redusă decât contra-candidatul său de la PDL, deşi el este cel care deţine în prezent puterea în zonă.

Deci, în această primă parte mă voi referi la propaganda PDL în general, la candidatul PDL pentru Primăria Sector 2, Cătălin Lucian Iliescu şi la mesajul electoral al actualului primar, candidat din partea UNPR.

Caracteristica de bază a politicii desfăşurate de PDL sub regimul Băsescu, este totala lipsă de empatie, de legătură cu electoratul şi de interes pentru nevoile cetăţenilor, scopul principal al membrilor acestei grupări fiind propria înavuţire şi menţinerea cât mai mult timp şi cu orice mijloace la putere.

Acest lucru se reflectă din plin şi în propaganda politică şi electorală a acestui partid. Deşi PDL are de departe cel mai elaborat şi mai bine finanţat aparat propagandistic şi cheltuieşte sume enorme pentru campanii derulate de experţi străini, rezultatele sunt de cele mai multe ori deplorabile.

Acesta este rezultatul faptului că toate acele tehnici de manual şi trucruri îndelung testate de specialişti sunt aplicate mecanic şi în totală contradicţie cu realitatea şi cu faptele persoanelor care se doresc promovate. PDL-iştii sunt atât de rupţi de realitate şi atât de pătrunşi de propria ambiţie şi imaginea pe care singuri şi-au creat-o, încât nici nu mai realizează că metodele de manipulare pe care le folosesc tind să devină ridicole.

Totuşi trucurile şi metodele folosite, pe care le-am observat în actuala campanie, nu aduc nimic nou, repetând acelaşi stratageme folosite şi cu alte prilejuri, probabil pentru că atunci au avut succes, sau poate doar din lipsă de inspiraţie.

De exemplu, la candidatul PDL pentru sectorul 2 s-a aplicat şmecheria clasică folosită şi în cazul lui Băsescu, în mai multe ocazii, aceea cu degetul arătător îndreptat înainte, într-un gest oarecum provocator. Este o tehnică de propagandă clasică, folosită şi în al Doilea Război Mondial, pentru a-i convinge pe tineri să se înroleze în armată. Ideea de bază este aceea de a da celui care priveşte afişul impresia că cel care face gestul i se adresează personal, stabilind un contact direct cu el.

În cazul de faţă rezultatul este mai mult hilar decât convingător. În primul rând, nimeni nu ştie cine este acest Cătălin Lucian Iliescu şi cu ce se ocupă. Eu personal, dacă l-aş vedea prin preajma unei case de schimb valutar, îmbrăcat în trening de fâş, cred că instinctiv aş grăbi pasul şi aş duce repede mâna la buzunar sau portofel.

Pe urmă, modul cum este făcut gestul este total neconvingător. Individul parcă este silit de cineva, cu pistolul la tâmplă, să stea în poziţia respectivă, iar limbajul trupului este în totală neconcordanţă cu semnificaţia gestului: mâna indică o direcţie, privirea este îndreptată în alta, iar zâmbetul este forţat şi fals.

La nivel grafic se încearcă o disociere între culoarea portocalie a partidului, candidat şi sigla PDL, portocaliul fiind înlocuit cu verde şi fiind folosit doar pentru evidenţierea numelui Iliescu, probabil dorindu-se asocierea, la nivel subliminal, cu Ion Iliescu.

În cazul lui Neculai Onţanu sunt folosite aceleaşi teme ca şi la campania precedentă. Jocuri de cuvinte, gen UN PRimar bun şi DeVotat. Se repetă, de asemenea gestul milităresc, cu mâna dusă la inimă, ca un semn indubitabil al devotamentului său faţă de cetăţeni şi al disciplinei specifice unui fost cadru militar.

Totuşi, la Neculai Onţanu se poate vorbi de o oarecare popularitate, câştigată în anii de când e primar şi de câteva realizări, care şi-au pus amprenta asupra sectorului 2. Ceea ce îl discreditează însă pe actualul primar este slugărnicia cu care a susţinut regimul potrocaliu şi pe Băsescu şi apoi uşurinţa cu care s-a dezis de ei, imediat după ce USL a venit la guvernare.

Mai este de remarcat şi sloganul general, cu care vine PDL în actuala campanie, “Tot greul spre bine”. Mesajul este puţin cam confuz, pentru că nu este clar la ce “greu” se referă şi la “binele” cui. Este vorba despre greul dus de bucureşteni pe timpul lui Oprescu şi de binele pe care îl va aduce Prigoană împreună cu primarii de sector şi consilierii PDL?! Sau se referă la greul întregii ţări din perioada guvernării portocalii şi binele pe care tot ei îl vor aduce în perioada următoare? Dacă e aşa, mai corect ar fi “tot greul îndurat de popor, spre binele baronilor PDL”!