Propaganda neoliberală, omniprezentă azi în România, ne învaţă că în sistemul capitalist al „pieţei libere” numai oamenii cinstiţi, harnici, muncitori şi inteligenţi prosperă, în timp aceia cu mentalitate de asistat social, aşteaptă cu mâna întinsă să le dea statul ajutoare. De asemenea, aceeaşi propagandă ipocrită susţine că statul socialist generează ineficienţă economică şi încurajează lenea, nemunca şi sărăcia, punând întreaga povară a economiei pe umerii celor cu spirit antreprenorial.
Dacă stăm să ne uităm în jurul nostru, observăm că îm cei 23 de ani de capitalism neoliberal dâmboviţean „investitorii străini”, pe care i-am primit cu pâine şi sare şi le-am pus ţara la dispoziţie, au umplut România cu hypermarketuri, malluri şi turnuri de sticlă şi oţel pentru birouri de multinaţionale. Muncind cu spor în toate aceste măreţe obiective capitaliste, oamenii cinstiţi, harnici, muncitori şi inteligenţi pot cu siguranţă să prospere şi să aducă România pe ele mai înalte culmi ale capitalismului!
E drept că pe vremea acelor comunişti puturoşi şi ineficienţi, nu găseai un număr atât de mare pe metru pătrat de sedii de bănci, farmacii, case de pariuri şi firme de pompe funebre ca acum, dar totuşi au avut şi ei câteva mici realizări. Iată câteva dintre ele, înfăptuite în perioada 1966 – 1987!
Ianuarie 1966: au început lucrările pe şantierul hidrocentralei Ciunget, de pe Lotru
12 ianuarie 1966: la şantierul naval din Galaţi a început construcţia primului mineralier de 12.500 tdw, cel mai mare din câte se realizaseră până atunci în ţară.
18 octombrie 1966: începe ansamblarea blocurilor din cartierul Titan, Bucureşti
9 decembrie 1966: inaugurarea hidrocentralei de pe Argeş şi racordarea ei la sistemul energetic naţional.
4 februarie 1967: începe construcţia primei autostrăzi din ţară, Bucureşti-Piteşti.
9 august 1967: începe construcţia cartierului bucureşetean Berceni-Sud.
20 octombrie 1967: inaugurarea Fabricii de motoare electrice de la Piteşti.
6 februarie 1968: începe construcţia sistemului de irigaţii „Terasa Brăilei”, pe o suprafaţă de 70.000 de ha.
20 august 1968: este inaugurată Uzina de autoturisme Dacia Piteşti
15 ianuarie 1969: la Constanţa este lansat la apă primul cargou maritim de 1920 de tone destinat transportului de marfă.
15 februarie 1969: se inaugurează linia ferată electrificată Bucureşti-Braşov.
11 aprilie 1969: intră în funcţiune Combinatul de fibre sintetice din Iaşi.
18 iulie 1969: încep lucrările pentru construcţia barajului Brazi-Valea Neagră.
21 iulie 1969: inaugurarea Combinatului Petrochimic Piteşti.
9 aprilie 1970: inaugurarea Aeroportului Internaţional Bucureşti-Otopeni.
9 octombrie 1970: inaugurarea Uzinei de cinescoape de pe platforma Pipera.
22 decembrie 1970: inaugurarea podului Giurgeni-Vadul Oii, pe Dunăre.
16 ianuarie 1971: intră în producţie Uzina de prelucrare a aluminiului din Slatina.
24 aprilie 1971: intră în funcţiune sistemul de irigaţii Gălăţui-Călăraşi pe o suprafaţă de 46.339 de ha.
21 iulie 1971: este dată în exploatare definitivă ecluza românească de la Porţile de Fier.
15 septembrie 1971: se înfiinţează Consiliul Culturii şi Educaţiei şi comitetele judeţene, municipale şi orăşeneşti de cultură şi educaţie.
24 martie 1972: a început la Câmpulung Muscel montarea primului lot de autoturisme „Aro-240”.
16 mai 1972: este inaugurat sistemul hidroenergetic şi de navigaţie „Porţile de Fier”.
3 februarie 1973: începe realizarea proiectului Mureş, cu ample lucrări hidrotehnice pe raza a 7 judeţe din bazinul Mureşului superior.
28 iunie 1973: intră în producţie Uzina de alumină din Tulcea.
13 octombrie 1973: este inaugurat noul edificiu al Teatrului de Stat din Târgu Mureş.
28 octombrie 1973: se încheie construcţia barajului Vidra de pe Lotru.
14 decembrie 1973: inaugurarea noilor oţelării de la Galaţi.
7 martie 1974: începe construcţia unui nou combinat petrochimic la Teleajen, Prahova.
20 septembrie 1974: este inaugurat Transfăgărăşanul.
22 octombrie 1974: inaugurarea Centrului Naţional de Fizică Bucureşti
29 aprilie 1975: lansarea primei nave de mare tonaj construită în România, mineralierul „Tomis”, de 55.000 tdw.
15 septembrie 1975: la Craiova au loc două premiere industriale: locomotiva diesel-electrică de 4.000 CP şi primul tip de tractor industrial craiovean.
22 mai 1976: este lansată prima platformă românească de foraj marin – Gloria, la Galaţi.
18 iunie 1976: începe construcţia Combinatului de utilaj greu din Cluj.Napoca.
31 iulie 1976: începe construcţia Combinatului de utilaj greu din Iaşi.
2 septembrie 1976: este inaugurat magazinul „Unirea” din Bucureşti.
16 septembrie 1976: încep lucrările de construcţie a Combinatului siderurgic Călăraşi.
22 aprilie 1977: inaugurarea complexului comercial Bucur-Obor.
17 iunie 1977: începe construcţia Întreprinderii de autoturisme Oltcit.
2 decembrie 1977: încep lucrările la sistemul hidroenergetic şi de navigaţie „Porţile de Fier II”.
30 ianuarie 1978: la Întreprinderea Mârşa e realizat un nou tip de basculantă de 19 tone.
5 aprilie 1978: încep lucrările la Complexul hidroenergetic Turnu-Măgurele Nicopole.
21 august 1978: este inaugurat în Capitală Muzeul Colecţiilor de Artă.
29 iunie 1979: este inaugurat primul obiectiv al Combinatului petrochimic Midia-Năvodari.
25 iulie 1979: este inaugurat Pasajul rutier Bucur-Obor.
octombrie 1979: se construiesc hidrocentrale pe Siret.
19 decembrie 1979: este inaugurat primul tronson al metroului bucureştean, pe o lungime de 10 km.
29 februarie 1980: la IMGB este inaugurată presa hidraulică de 12.000 de tone.
18 aprilie 1980: este inaugurată hidrocentrala Strejeşti-Olt.
17 iulie 1980: începe construcţia Centralei nuclearo-electrice de la Cernavodă.
24 septembrie 1980: îşi începe activitatea Combinatul Chimic Bacău.
23 ianuarie 1981: intră în funcţiune exploatarea de cărbune Cariera Tismana II.
28 decembrie 1981: este inaugurat al doilea tronson al metroului de 10 km.
16 mai 1982: intră în producţie a treia hidrocentrală pe Lotru.
20 septembrie 1982: primul zbor al avionului Rombac-11, construit în România.
7 aprilie 1983: Roşia Poieni începe să producă prima instalaţie de prelucrare a minereului de cupru.
19 iunie 1983: inaugurarea podului rutier de la Agigea.
19 august 1983: inaugurarea celui de-al treilea tronson al primei magistrale a metroului bucureştean, în lungime de 8 km.
19 aprilie 1984: se deschide şantierul naţional în perimetrul marelui sistem de irigaţii Sculeni-Gorban.
26 mai 1984: inaugurarea Canalului Dunăre-Marea Neagră, cu o lungime de 65 de km.
25 iunie 1984: inaugurarea lucrărilor de construcţie la Casa Republicii şi Bd-ul Victoria Socialismului. (actualmente Casa Poporului şi Bd-ul Unirii)
28 noiembrie 1985: primul Congres al Ştiinţei şi Învăţământului.
24 ianuarie 1986: este inaugurată prima linie a Magistralei II a metroului IMGB-Piaţa Unirii.
26 iunie 1986: este inaugurat Palatul Pionierilor.
mai 1987: Pasajul rutier subteran Piaţa Victoriei.
iunie 1987: Pasajul Unirea, de 900 de metri lungime.
iulie 1987: amenajarea completă a râului Dâmboviţa în lumgime de 24 km şi a lacului Dâmboviţa alături de noduri hidrotehnice şi numeroase poduri.
24 octombrie 1987: inaugurarea liniei de metrou între Piaţa Unirii şi platforma Pipera.
21 noiembrie 1987: se dă în folosinţă podul rutier şi de cale ferată de peste Dunăre, de la Cernavodă, în lungime de 1.600 de metri, cel mai mare de acest fel din Europa.
21 noiembrie 1987: inaugurarea podului de la Feteşti.
21 noiembrie 1987: inaugurarea canalului Poarta Albă-Midia-Năvodari.
24 decembrie 1987: s-a dat în folosinţă traseul de metrou Crângaşi-Gara de Nord.
Lucrul cel mai ciudat şi pe care nu mi-l pot explica nicicum, este că aceşti comunişti puturoşi şi ineficienţi au făcut toate aceste modeste obiective industriale şi de infrastructură fără niciun investitor străin şi culmea, doar cu banii împrumutaţi de la FMI! Asta în condiţiile în care, în minunata epocă pe care o trăim, vreme de 23 de ani, cu toţi investitorii străini pe care i-am avut şi cu zecile de miliarde de euro împrumutate de la FMI, nu am reuşit nici măcar să terminăm o autostradă începută de Ceauşescu!
Pingback: Despre economia Romaniei in comunismul ultra nationalist | SANTINELA ORTODOXA
epoca de aur…
„5 februarie 1978: Incep lucrarile la Complexul hidroenergetic Turnu Magurele – Nicopole”
Am batut tot internetul ca sa aflu ce s-a intamplat acolo, pentru ca azi nu exista nici un complex energetic (adica o hidrocentrala cu ecluze, in termeni mai putin pomposi) la Turnu Magurele.
Dintr-un colt de articol am aflat ca Jivkov si Ceausescu au semnat un acord pentru construirea unei hidrocentrale la Turnu Magurele – Nicopole, partea romana a facut organizare de santier, iar apoi bulgarii s-au retras din proiect si si-au investit banii in centrala nucleara de la Kozlodui, facuta cu tehnologie sovietica.
Probabil ca rusii l-au sabotat pe Ceausescu la faza asta.
Cat despre autostrazi:
– Romania lui Ceausescu avea in 1989 A1 Bucuresti – Pitesti (95 km, fara banda de urgenta, fara parapet median) si A2 Fetesti – Cernavoda (17 km)
– azi Romania are 670 km de autostrazi, majoritatea construite cu fonduri europene intr-o mare masura.
Romania interbelica era un lider regional, mult mai dezvoltata decat Grecia (de exemplu).
Dupa cei 45 de ani de comunism Grecia ne depaseste la multe capitole, desi am avut numai „decenii de impliniri marete”.
Grecia (10,7 milioane de locuitori) are 2.000 km de autostrazi.
capitalistu diliu
nu stiu daca Grecia ta, producea: elicoptere, locomotive, tractoare, autocamioane, nave mineralier, nave petrolier, nave container. Pleaca in Grecia!
Pingback: Nu statul în sine este problema, ci corpuţia şi politicile globaliste care ni se impun din Occident. | Lupul Dacic
archangel of justice
Daca vrei să produci elicoptere, locomotive, tractoare autocamioane, nave mineralier etc., pleacă dracului în Cuba, că ăia au rămas singurii care le produc pe toate.
Apropo, când toate alea enumerate de tine dispăreau ce făceai, pe lângă faptul că te plângeai lui mă-ta și încercai să comercealizezi ce mai furai de la locul de muncă ?
Pingback: Deşi e greu de crezut, au fost vreo 20 de ani pe vremea lui Ceauşescu în care România a fost o ţară independentă şi faţă de Rusia şi faţă de Occident. | Lupul Dacic
Pingback: Voci din publicul cel mai larg în apărarea adevărului despre „Epoca de Aur”! | Ion Coja