Marele paradox al lumii moderne în care trăin este acela că, deşi avem o civilizaţie construită pe raţiune şi ştiinţă, în care Dumnezeu e declarat mort şi cei care mai cred în El sunt consideraţi nişte înapoiaţi şi reminiscenţe ale Evului Mediu, societatea este condusă tocmai prin exploatarea lipsei de raţiune şi a instinctelor primitive ale indivizilor şi colectivităţilor.
Oamenii simpli acţionează, reacţionează şi gândesc cel mai mult sub impulsul emoţiei şi al iraţionalului, politicienii iau decizii iraţionale, chiar şi pretinşii intelectuali se lasă copleşiţi de instincte şi pasiuni, dacă ştii să apeşi pe butoanele potrivite!
Un exemplu foarte bun în acest sens este recenta isterie naţională provocată de povestea copilului de 4 ani omorât de maidanezi în zona Lacul Tei din Bucureşti. A fost suficient ca în toate mass-media să fie difuzată o fotografie cu un băieţel blond alături de cea a unui câine fioros cu colţii rânjiţi, însoţită de ştiri în care se repeta obsesiv că “un îngeraş a fost mâncat de viu de maidanezii ucigaşi”, pentru ca instinctele şi atavismele trezite în cetăţenii de bine ai României să dea naştere unei adevărate urgii şi isterii la nivel naţional.
Oameni până ma ieri normali la cap şi lucizi au fost reduşi la nivelul de primate panicate până la paroxism, în stare să îşi ia copiii în braţe şi să sară în copaci, pentru a se apăra de furia bestiilor ucigaşe, în care bieţii maidanezi s-au transformat peste noapte! Mămici care până mai ieri se plimbau fără grijă cu odraslele prin faţa blocurilor sau pe aleile parcurilor au devenit isterice la apariţia unui biet câine speriat şi rătăcit prin zonă, iar unele nu au mai avut nici măcar curajul să iasă din casă cu copiii!
Şi nu doar mămicile au reacţionat astfel, dar şi bărbaţi în toată firea, cu sau fără copii, terorizaţi de frica ancestrală faţă de câini şi sălbăticiuni, au început să se agite pe Internet, căutând şi oferind soluţii de omorâre în masă a câinilor fără stăpân şi atacând cu furie oarbă pe toţi cei care luau apărarea patrupedelor bătute de soartă. Omorâţi toţi câinii!!! Să moară toţi maidanezii!!!
Unii chiar au trecut la fapte, începând să otrăvească, să masacreze cu ranga şi bâta sau chiar să împuşte, fără discernământ, câinii vagabonzi din zonele lor!
Toate acestea arată cât de fragilă este pojghiţa de la suprafaţa civilizaţiei şi raţionalităţii noastre. Este suficient să ni se inducă, colectiv sau individual, o serie de emoţii puternice, cum este frica de exemplu, pentru a regresa rapid de la stadiul de fiinţă raţională, posesoare de conştiinţă, la aceea de maimuţoi fricos, speriat de propria moarte sau care îşi apără progeniturile de un pericol fie el şi ipotetic.