De câteva zile tot văd pe Facebook că circulă un citat care este atribuit lui Ayn Rand. Mesajul se vrea a fi unul mobilizator, anti-sistem şi de trezire a conştiinţei colective. Pentru un neavizat, care nu a auzit de Ayn Rand şi nu ştie cine este, ce a scris şi ce idei a promovat, aceasta poate constitui o capcană şi o inducere în eroare, respectivul crezând probabil că sus-numita ar fi vreo luptătoare pentru binele umanităţii şi pentru drepturile cetăţenilor din lumea a treia.
Dar cine este Ayn Rand?
Ayn Rand, născută Alissa Zinovievna Rosenbaum (2 februarie 1905, Petersburg, Rusia, d. 6 martie 1982, New York), a fost o filozoafă și scriitoare americană, inițiatoarea curentului numit obiectivism și autoare a romanelor We the Living, Anthem, The Fountainhead și Atlas Shrugged.
Sursa: Wikipedia
Principala problemă a acestei scriitoare şi filosoafe este faptul că era o sociopată, cu o personalitate profund marcată de narcisism şi a creat o filosofie de tip fascist, care împarte lumea în fiinţe superioare, numite eroi şi fiinţe inferioare şi slabe considerate ratate şi care nu au dreptul să fie iubite şi preţuite.
Ca orientare politică Ayn Rand se considera o capitalistă radicală şi ideile ei au dat naştere în SUA unei ideologii care i-a inspirat mult pe neoconservatori şi libertarieni, iar efectele nocive ale acestor idei bolnave se văd în întreaga lume, acolo unde ele sunt aplicate sub forma economiei de piaţă bazată pe laissez-faire, lăcomie şi individualism, a războaielor duse de americani pentru acapararea resurselor altor state sau a politicilor naţionale genocidare bazate pe statul minimal şi eliminarea protecţiei sociale, ale căror efecte le-a simţit şi noi, în România.
Ca să vă daţi seama în cel fel gândeşte Ayn Rand vă ofer şi eu un citat:
Cele trei valori pe care oamenii le-au ţinut timp de secole şi care acum au colapsat sunt: misticismul, colectivismul, altruismul. Misticismul – ca o putere culturală – a murit în vremea Renaşterii. Colectivismul – ca un ideal politic – a murit în Al Doilea Război Mondial. Cât despre altruism – el nu a fost niciodată viu. El este otrava mortală a civilizaţiei vestice, şi oamenii i-au supravieţuit doar în măsura în care ei nici nu l-au crezut şi nici nu l-au practicat.
Deci, pentru madam Rand altruismul, adică grija, dăruirea şi iubirea pentru cel de lângă tine, este „otrava mortală a civilizaţiei vestice”. Dacă altruismul este o otravă, atunci, în opinia sa, ce „valori” pot fi considerate benefice şi de dorit pentru umanitate? Cumva, egoismul, individualismul, indiferenţa, cruzimea, mercantilismul?!
Whoever wrote this article describing Ayn Rand is a moron that never read her books but wants to talk shit about her
Ești prea îngust ca s-o digeri pe Ayn Rand. Iar articolul ăsta e o rușine dacă îndraznești a te considera intelectual.
Să o diger?! Păi ce, Ayn Rand trebuie mâncată??? 😆
==si uite asa incepe razboiul tuturor impotriva tuturor,…trebuie doar sa-l „vezi”
Nu, domnule autor Dan Tănăsescu, altruismul pentru „madam” Rand NU înseamnă „grija, dăruirea şi iubirea pentru cel de lângă tine”.
Dacă aţi fi citit personal din lucrările lui A. Rand, iar nu doar opiniile altora despre ea (şi anume doar pe cele negative), aţi fi văzut că ea nu are nicio obecţie conta altruismului înţeles doar ca „grija, dăruirea şi iubirea pentru cel de lângă tine”, pentru oamenii care îţi sunt dragi şi apropiaţi.
Ea este contra altruismului înţeles ca principiu general după care omul nu are dreptul să existe şi pentru sine însuşi, după care viaţa sa se justifică numai prin aceea că îi serveşte pe alţii, pe ORICARE alţii, principiul după care sacrificiul de sine este prima şi cea mai importantă datorie şi virtute.
Mai citiţi. În româneşte au apărut multe texte, inclusiv în librării. Iar online găsiţi şi eseuri, tot pe româneşte: http://acum.tv/articol/author/ayn-rand/ şi http://ayn-ro.blogspot.ch/
Ca sa o „digeri” pe Rand trebuie sa ai 12 ani sau sa sociopat…sau retardat mintal.
Provov pe oricare la o dezbatere in care am sa ma pis peste fuhrerul lor si john galt.
Hai clovnilor. Veniti la tata sa va demonteze „obiectivismul randian”.