Mulţimile nu-şi pot alege singure conducătorii

Mulţimea, dacă voieşte să-şi aleagă elita, este neapărat necesar să cunoască legile de conducere ale organismului naţional şi întrucât candidaţii se conformează prin aptitudini şi ştiinţă acestor legi.

Mulţimea însă nu poate cunoaşte nici aceste legi şi nici oamenii. Iată de ce credem că o elită nu poate fi aleasă de mulţime.

A încerca alegerea acestei elite, este ca şi cum am avea pretenţia de a determina, prin vot şi majorităţi, poeţii din sânul unei naţii, scriitorii, mecanicii, aviatorii sau atleţii.

Democraţia, aşadar bazată pe principiul elecţiunii, alegându-şi ea elita, săvârşeşte o fundamentală eroare din care decurge întreaga stare de nenorocire, turburare şi mizerie a statelor. Ne găsim la un punct capital. Deoarece de la această eroare de concepţie democratică pleacă, am putea spune, toate celelalte erori.

Mulţimile fiind chemate să-şi aleagă elita, acestea nu numai că nu sunt în stare să-şi descopere şi să-şi aleagă elita, dar mai mult, aleg afară de mici excepţii, tot ce este mai rău în sânul unei naţiuni.

Deci nu numai că democraţia înlătură elita naţională, dar o înlocuieşte cu ce este mai rău în mijlocul naţiei. Democraţia va alege: pe oameni fără nici un fel de scrupul, deci fără morală. Pe cei care vor plăti mai bine, deci pe cei cu mai multă putere de corupţie. Pe scamatori, şarlatani, demagogi, care vor ieşi mai bine la concursul de scamatorie, şarlatanie, demagogie, din timpul perioadei electorale. Printre ei se vor strecura şi câţiva oameni de treabă, oameni politici chiar, de bună credinţă. Vor fi sclavii celor dintâi.

Adevărata elită a unei naţii va fi înfrântă, înlăturată, pentru că ea va refuza să concureze pe aceste teme. Ea se va retrage şi va sta ascunsă. De aici, consecinţe funeste pentru stat.

Când un stat este condus de o aşa zisă „elită”, formată din tot ce are el mai rău, mai nesănătos, mai stricat, este oare admisibil ca cineva să se mai întrebe de ce statul se ruinează?

Corneliu Zelea Codreanu

Aşadar, ce este democraţia, dacă nu, „o frază de dânşii inventată”, o păcăleală sinistră, care îi face pe naivi să spună: „Nu am votat cum trebuie nici de data asta, poate data viitoare vom vota mai bine”?