– Regula jocului: Mută banii din buzunarul clientului în buzunarul tău.
– Aşa este. Însă dacă poţi să lucrezi şi în beneficiul clientului, în acelaşi timp, ar fi avantajos de ambele părţi. Corect?!
– Nu. Regula numărul unu pe Wall Street: Nimeni – bine asta dacă nu cumva te numeşti Warren Buffet sau Jimmy Buffet – nimeni nu ştie, dacă acţiunile vor creşte, vor scădea, sau se vor învârti în cercuri. Cel puţin în contextul bursei. Totul este „Fugazi”. Ştii ce înseamnă „fugazi”?
– Fugazi înseamnă înşelătorie…
– Da, fugazi, fughazi. E o wazi, sau un woozi… praf de stele. Nu există. Nu a existat niciodată. Nu contează. Nu se află în tabelul elementar. Nu este real! Fii atent la mine!
– Da.
– Noi nu producem nimic. Nu construim nimic. Aşadar, ai un client, care a cumpărat acţiunile la cifra 8. Se anunţă că au ajuns la 16. E al naibii de fericit, doreşte să-şi încaseze banii, să lichideze, să-şi ia banii şi s-o întindă acasă. Tu nu-l laşi să facă asta.
– Pentru că atunci ar deveni real.
– Aşa este. Nu. Ce faci atunci? Îţi vine o altă idee strălucită. O idee specială. O altă situaţie. Altă investiţie. Să-şi reinvestească acele câştiguri şi apoi altele. Şi o va face. De fiecare dată. Pentru că sunt al naibii de dependenţi. Apoi, tu continui să faci asta. Iar şi iar şi iar… Între timp, el crede că se îmbogăţeste. Adevărat, însă doar pe hârtie. Iar noi, agenţii de bursă încasăm bani la greu din comisioane, ticalosule!
Dialog din filmul „Lupul de pe Wall Street”(The Wolf of Wall Street) în regia lui Martin Scorsese, care prezintă biografia lui Jordan Belfort, un mare escroc financiar de pe Wall Street, al anilor ’80.
O sa-mi placa foarte mult cand se va scoate sistemul din priza.
Qu´s last blog post ..SUA – Noua Germanie Nazista