Creativitatea necesită curaj şi de aceea este evitată de majoritatea oamenilor. Procesul creativ nu poate avea loc până ce nu vrei să laşi să plece ceea ce ai în prezent şi să-l înlocuieşti cu ceva nou.
Adesea necesită confruntarea cu lucrurile de care te agăţi în prezent (ex. o relaţie neîmplinită ori o slujbă nesatisfăcătoare), alegând să le abandonezi orice ar fi şi apoi să intri într-un vid sau haos temporar. Atunci, este doar necesar ca suficient spaţiu să fie creat, pentru a permite unei noi viziuni să se contureze.
Multe persoane duc lipsă de respect de sine, încredere şi curaj pentru a trece prin experienţa incertitudinii. În schimb, ei caută să evite căutarea creativităţii şi aşteaptă în mod pasiv ca următoarea experienţă sau eveniment predictibile să se întâmple în viaţa lor.
Oamenii din întreaga lume aşteaptă. Aşteaptă aprobarea părinţilor, aşteaptă ca şeful lor să le mărească salariul, aşteaptă ca partenerii lor să îi aducă la un orgasm de vis… Aşteaptă, aşteaptă şi iar aşteaptă…
La prima vedere pare că „aşteptatul” este inofensiv. Dar în timp ce acei care aşteaptă şi se lamentează, plâng şi găsesc scuze îi infectează pe ceilalţi cu apatia lor, dezgustul şi evitarea generală a contribuţiei pentru această planetă. În loc să participe, ei pur şi simplu îi vlăguiesc pe cei care aleg să creeze, plângându-se că „aceştia” deţin toată puterea, influenţa şi distracţia.
Vestea proastă este că mulţi dintre noi, la un moment dat, suferim de această boală a „aşteptării”.
Vestea bună este că toţi ne putem schimba şi să procedăm diferit, dacă asta voim…
Voinţa este cuvântul cheie. Este ceea ce creează energia şi curajul de a crea. Dorinţa în sine nu este deajuns. Cu alte cuvinte, să doreşti o slujbă mai bună, o relaţie plină de iubire sau un corp mai sănătos nu face aceste lucruri să existe. Având voinţa de a le avea este ceea ce le creează. Voinţa te conduce dincolo de limitările tale, către măreţie.
Nu ar fi frumos ca tu să fii capabil să îndrepţi degetul către un spaţiu gol din camera ta, să şopteşti un cuvânt magic şi… PUF… orice ai cere să se manifeste instantaneu?
Manifestarea este transformarea magică a gândului în realitate.
Şi tu eşti capabil de manifestare! De fapt, acesta este modul în care, atât lucrurile pozitive cât şi cele negative, sunt create în realitatea ta.
Păsările zboară, peştii inoată şi oamenii creează. Aceasta este natura noastră.
Să luăm de exemplu acest scaun pe care stai. Cineva a trebuit să se gândească la el, să îl proiecteze şi să-l creeze. La început a fost gândul, doar mai târziu a devenit scaun. De asemeni tu a trebuit mai întâi să gândeşti, „Am nevoie de un scaun” înainte să fi fost la magazin, să te uiţi în jur, să alegi şi în final să cumperi scaunul.
Întâi a fost un gând, apoi mai târziu, scaunul…
Fie că în mod conştient sau inconştient ai creat gândul, tu eşti cauza şi prin urmare creatorul vieţii tale.
Noi toţi suntem motivaţi de gândurile noastre dominante din prezent. Devenim gândurile asupra cărora ne concentrăm. Eşti ceea ce gândeşti mai mult.
Persoanele inconştiente sunt motivate de temerile şi obsesiile lor (ex. „Nu vreau să fiu bolnav”, Nu vreau să fiu singur”). Acestea se manifestă fizic în viaţa lor, în condiţiile de trai, sănătate, finanţe, etc… Pur şi simplu, ei devin ceea ce se tem să devină!
Persoanele conştiente sunt inspirate şi motivate de dorinţe mai degrabă decât de temeri şi chiar văd problemele ca oportunităţi. Aceasta este credinţa fundamentală a inventatorilor, artiştilor, oamenilor de ştiinţă inovatorilor, etc… Ei îşi creează viaţa în felul în care aleg, aşteaptă şi vor – ei sunt în mod fundamental optimişti. În cele din urmă ei primesc ceea ce se aşteaptă să obţină.
La şfârşitul zilei, optimiştii şi pesimiştii deopotrivă dovedesc că au dreptate. Devii ceea ce gândeşti…
Singurul lucru care te împiedică să realizezi că tu eşti creatorul propriei vieţi este lipsa conştientizării procesului creativ.
Când devii conştient de capacitatea ta de a manifesta gândul ca realitate fizică obiectivă, depăşeşti conceptul de soartă şi destin, conceptul de a fi norocos sau nenorocos. Tu de asemeni, plin de bucurie, îţi asumi responsabilitatea pentru crearea şi faptul de a-ţi fi creat întreaga viaţă.
Aici sunt de făcut câţiva paşi către „Manifestarea Rezultatelor”, pe care îi poţi face pentru a manifesta cu succes, orice vrei să creezi:
1. Fă o listă cu 10 rezultate pe care vrei să le obţii. Fă-o pe hârtie. (Contemplarea nu este de ajuns). Începe prin a te întreba „Ce vreau să am?” Nu limita ceea ce vrei, bazându-te numai pe ceea ce crezi că este posibil. Aceasta necesită puţină practică, deoarece am fost învăţaţi adesea să ne cenzurăm creativitatea şi visele şi să ne îngustăm viziunea pentru a obţine rezultate „realiste”. Păstrează-ţi rezultatele simplu, clar şi detaliat. În loc de „câştig o groază de bani” foloseşte „Câştig xxx pe lună”. Nu limita ceea ce doreşti să ai bazându-te pe cum îl vei obţine. Concentrarea timpurie asupra procesului, cum se va manifesta, va limita obţinerea rezultatelor. Pune-ţi întrebarea: „Dacă aş putea avea un lucru, l-aş accepta?”
2. Creează (vizualizează) o imagine clară a rezultatelor la TIMPUL PREZENT ca şi cum acestea au fost deja obţinute. Implică toate simţurile în această imagine (priveşte-o, miroase-o, atinge-o,…). Asociază imaginii sentimente pozitive ca bucuria, distracţia şi entuziasmul.
3. Repetă gândul şi procesul vizualizării (pasul 2), de două ori pe zi. Îţi ia cam 20-25 de minute pe zi şi este cea mai bună folosire a timpului.
4. Fă un pas în fiecare zi către împlinirea rezultatelor, nu contează cât de mic. (poate fi chiar o acţiune mentală). Un pas zilnic către fiecare rezultat te asigură că nu te situezi în mod inconştient printre „aceia care aşteaptă”. În plus, acest pas zilnic accelerează realizarea rezultatului dorit mai repede decât îţi poţi imagina.
5. Confirmă-ţi fiecare pas pe care îl finalizezi pe calea realizării scopului. ÎNCEPE ASTĂZI! De ce să aştepţi când poţi să creezi?
Foarte, foarte bun articolul. Cred ca avem o legatura telepatica. Zilele astea m-am gandit tot mai mult la puterea mintii.
Ha, ha, eu mă gândesc tot timpul la puterea minţii, dar cred totuşi că există o legătură telepatică între noi! 😉