Pe parcursul celor două decenii de „democraţie” s-au vehiculat în mass-media şi pe buzele politicienilor şi cohortelor de analişti, specialişti şi comentatori habarnişti, o serie de cuvinte şi sintagme, care treptat au intrat în conştiinţa publicului şi au devenit un soi de lozinci şi limbaj de lemn al dezinformării.
Am avut parte, în toţi aceşti ani, de: tranziţie, economie de piaţă, privatizare, reformă, liberalizare, mecanisme de piaţă, globalizare, aderare, integrare europeană, drepturile minorităţilor, descentralizare, acord stand-by, stabilizare macroeconomică, ajustări fiscale, măsuri de austeritate, aliniere, obligaţii asumate, directive europene, condiţionalităţi, investitori străini şi din nou reformă, reformă şi iar reformă.
Toate aceste cuvinte şi expresii golite de orice fel de conţinut, au servit drept paravan şi justificare pentru o serie de acţiuni criminale, împotriva poporului român, care au dus la distrugerea economiei, a coeziunii sociale, a statului de drept, a instituţiilor fundamentale ale societăţii, a sănătăţii, învăţământului, a culturii şi tradiţiilor noastre, ducând naţiunea română aproape de pieire.
Procesul continuă şi au apărut în actualitate noi termeni: zona euro, spaţiul Schengen, scutul anti-rachetă, cedarea de suveranitate şi Statele Unite ale Europei.
Razboiul impotriva natiunii a fost castigat de mult, acum se duce acela impotriva populatiei, care in parti, a ramas un simbol al unei foste natiuni.
Un Dan Puric lipsit de limba de lemn va irita mereu pe cineva, astfel au aparut si „critici” sterile, insulte, teorii conspirationiste.
Mereu antinationalistii, globalistii au invocat mania persecutiei a celor cu teoria conspiratiei, cand oamenii vorbeau despre comploturi impotriva tarii lor, a culturii samd. Cand insa un nationalist are impact asupra publicului, antinationalistii sustin chiar ei „teoria conspiratiei”. L-au acuzat pe Puric ca ar avea pe cineva in spate, altfel n-ar avea atata priza si task-uri in program.
Limba de lemn nu mai deranjeaza, o stim cu totii, e atat de stearpa incat nu trezeste nici o curiozitate, e ca o muzica pe care poti adormi fara sa risti mai tarziu vreun cosmar. Nu trebuie sa minti prin/cu limba de lemn, ea in sine contine minciuna.
In toata politica romaneasca, mi-a placut o singura scena, in care Klaus Iohannis, intrebat pe cine va sustine, s-a blocat-ceea ce un politician roman nu face, s-a fastacit-ceea ce un politician roman nu face, a ezitat-ceea ce un politician romana nu face, n-a incercat sa schimbe subiectul, sa raspunda in doi peri-ceeea ce un politician roman mereu face. Nonverbalul lui arata ca nu minte-motiv pentru care nici n-a pupat vreun fotoliu inalt la Cotroceni. Sic!
Da, unii spun că Dan Puric e mason, alţii că e legionar. Klaus Johannis probabil nu avea consilier de imagine atunci, sau acesta era în concediu. 😆