“Când vine vorba de oameni politici, problema e unde aşezi ortodoxia sau creştinismul nostru, Că e preşedinte, că e parlamentar, că e ministru, conform Constituţiei jură pe Constituţie şi pe Biblie şi încheie cu «Aşa să-mi ajute Dumnezeu!». Nu cred că ar trebui să creăm o breşă prin care un cetăţean care e ateu sau musulman – avem şi budişti în ţară – să simtă că această Constituţie l-ar exclude”, a spus Băsescu la întâlnirea cu “fanii” săi de pe Facebook, ai republicii virtuale de 200.000 de “nick-name”-uri, unde e, încă, preşedinte.
Sursa: roncea.ro
Mai ţineţi minte când ipocritul se ducea pe la tot felul de mănăstiri să se roage şi să lăcrimeze în faţa camerelor de televiziune, sau pe la slujbe de canonizare, unde se poza în mijlocul grămezii de preoţi?!
PS: Să nu uităm şi faptul că Băsescu pretinde că e „de dreapta”! Dreapta autentică…
cand nu scri rele de Base? Cand nai net…
Ai idei putine si fixe!Probabil tot Basescu este de vina si pentru asta.
Se poate scrie ceva bun despre Băse?! Desigur, doar dacă eşti propagandist băsist sau tâmpit! 😀
Pingback: Noutati | CE-I CU NOI? – un blog educativ despre comportamentul uman
Nu le am cu politica si im general nu dau doi bani pe politica sau politicieni. Efectiv politica e un non-subiect pt mine. Insa vreau doar cateva cuvinte sa spun despre articol.
Desi ma consider crestin, nu cred ca ar trebui sa obligam oamenii care depun juraminte pt functii publice sa rosteasca formule religioase, daca ei nu vor. Dumnezeu vrea ca oamenii sa fie liberi si sa i se supuna de buna voie, nu obligati sau constransi. Asa ca eu consider ca in cazul unui juramant pt o functie publica sa fie disponibila atat formula religioasa „asa sa-mi ajute Dumnezeu”, cat si una nereligioasa, astfel incat fiecare sa o aleaga pe cea care crede de cuviinta. Si pare-mi-se ca exact asta s-a si facut. Este si normal sa fie asa deoarece statul este unul laic, nu religios si nici teocratic. Daca pe lume ar fi existat numai o singura religie si toti oamenii, fara exceptie, ar fi fost adepti ai acelei religii, ar fi fost ok ca statul sa fie unul religios. Dar tocmai pt ca azi sunt diversi cetateni cu diverse credinte religioase, statul trebuie sa fie impartial si echidistant.
Nu trebuie deci nici sa il dam afara pe Dumnezeu, dar nici sa-l impunem cu forta. Fiecare sa aleaga ce religie pofteste (sau lipsa religiei).