Naşterea propagandei

E un fapt remarcabil acela că propaganda modernă a început cu englezii, care au înfiinţat un oficiu secret de propagandă de război în 1914 pentru a influenţa opinia publică americană şi a câştiga simpatie pentru cauza Aliaţilor.

Era administrat de George Creel care-l descria ca fiind: „O întreprindere uriaşă în vânzări; cea mai mare aventură a lumii în publicitate.”

Prima sa îndatorire era să convingă poporul american pacifist că un război la depărtare de 4000 mile merita să fie purtat, deşi teritoriul american nu era ameninţat.

Hollywood-ul a ajutat această cauză, exploatând o audienţă săptămânală de 80 milioane cu titluri ca: „Neamţul printre noi”, „Kaiser-ul”, „Bestia poverii” şi „Ghearele Neamţului”, toate sugerând că ameninţarea germană era chiar pe teritoriul american.

Acţiunea a avut un asemenea succes, încât americanii au învăţat să urască civilii germani aproape la fel de mult ca guvernul-ţintă german. Şi după doar 6 luni de la realegerea sa, cu promisiunea de a nu se implica în război, preşedintele Woodrow Wilson a declarat război Germaniei.

O săptămână mai târziu SUA şi-a înfiinţat propria organizaţie de propagandă, Comitetul de Informare Publică, care a devenit atât de eficient încât continuă şi azi ca Agenţia de Informare a SUA.

Deşi britanicii au abandonat propaganda pe timp de pace, americanii au menţinut-o sub conducerea psihologului Edward Bernays, care a declarat că opinia publică americană trebuie fabricată de „deasupra” de stăpânii societăţii, cei 1%, pentru a controla gloata.

Primul său experiment a fost să convingă femeile americane că fumatul era încântător şi eliberator, în ciuda prejudecăţilor că fumatul era asociat cu prostituţia. A realizat asta angajând modele să participe la parada de Paşti din New York, fiecare ţinând o ţigară aprinsă şi purtând un steag, numindu-l „o torţă a libertăţii”.

Lumea afacerilor a apelat apoi la Bernays ca să îndoctrineze cetăţenii cu o poveste capitalistă, până când masele de oameni au acceptat de bună voie ideea că America

e o ţară a “Afacerilor Mari” prin “Afaceri Mari” şi pentru “Afaceri Mari”.

Între timp, ministrul de propagandă nazist Joseph Goebbels mulţumea oficial americanilor şi britanicilor pentru modelul lor de propagandă. Şi l-au folosit pentru a aduna poporul german la război. Documente istorice dovedesc că Goebbels a ordonat soldaţilor să ardă Reichstag-ul german, dând vina apoi pe comunişti.

Asta a avut efectul dorit de a speria populaţia, care a renunţat la drepturile sale civile permiţându-le naziştilor să transforme rapid Germania din republică în stat fascist şi au lansat Al Doilea Război Mondial.

Extras din documentarul nord-coreean “Propaganda”