Mai nou, de fiecare dată când cineva se ridică dintre noi şi obţine o performaţă la nivel mondial, este la modă să arunci cu mizerii şi să distrugi orice ideal şi speranţă de solidaritate, mândrie naţională, patriotism cinstire a valorilor şi eroilor acestui popor.
Începând de ieri, s-a pornit o avalanşă de declaraţii TV, postări şi articole pe Internet, ale unor indivizi, cărora nu ştiu cum să le zic mai exact, propagandişti sau oameni de media, care încearcă să ne convingă de faptul că impresionanta victorie a campioanei noastre, Simona Halep, nu ar însemna absolut nimic la nivel naţional, că nu am avea dreptul să ne mândrim cu ea, pentru că nu avem niciun merit şi de faptul că Simona nu luptă pentru România, ci doar pentru bani şi pentru faima personală.
Unii spun că Simona Halep nu este româncă, deoarece, aşa cum am fost obişnuiţi, românii sunt nişte sclavi, puturoşi şi rataţi. Alţii nu vor să îi mulţumească, pentru că mândria naţională este o prostie, în concepţia lor.
De fapt toată această propagandă are la bază o mentalitate pe care Occidentul se chinuie să ne-o impună de vreo 24 de ani. Este vorba de individualism, conceptul care stă la baza doctrinei liberalismului. Individualismul consideră că societatea este doar un conglomerat de indivizi, care îşi urmează doar propriile interese fără să le pese de cei din jur şi fără să aibă vreo legătură cu, sau datorie faţă de ceilalţi membri ai societăţii sau faţă de instituţiile acesteia. Prin urmare succesul este o problemă strict personală şi poţi trăi foarte bine şi fericit, în timp ce alţii în jurul tău suferă şi au parte de tot felul de neajunsuri. Mai pe româneşte, fiecare pentru el şi fiecare face ce vrea, fără să ţină cont de consecinţele per ansamblu.
Această mentalitate, care pe lângă faptul că este greşită, mai este şi anti-creştină şi mai mult, împotriva naturii umane, încearcă să anihileze mentalitatea tradiţională în care societatea, populaţia sunt văzute ca un neam, ca o naţiune. Dacă priveşti societatea ca pe un neam, ea devine practic un fel de familie mai mare. Deci toate relaţiile, normele, regulile care se aplică familiei se vor aplica şi naţiunii/neamului românesc.
Dacă copilul tău ia o notă bună la şcoală eşti mândru? Dacă soţia ta câştigă un concurs de frumuseţe, sau este promovată la serviciu, eşti mândru? Dacă ai în familie un olimpic internaţional la informatică eşti mândru? Dacă da, atunci de ce nu ai fi mândru că o fiică a neamului românesc a ajuns în finala turneului de la Roland Garros şi a adus numele României pe buzele oamenilor din lumea întreagă?
Dacă patria şi naţiunea nu contează şi nu poţi fi mândru decât pentru ce ai realizat tu, personal, atunci de ce la festivităţile de premiere se înalţă, pe locul el mai înalt, drapelul ţării sportivului campion? De ce se intonează imnul naţional al ţării celui care a câştigat? De ce nu se înalţă steagul Coca-Cola, Mercedes, Chevron şi de ce nu se intonează melodii cântate de Lady Gaga sau Beyonce?
De aceea eu sunt mândru de Simona Halep, pentru că încă mai cred că suntem o naţiune, un neam, şi nu doar o adunătură de roboţi egoişti şi fără Dumnezeu. Şi mai cred că Simona, atunci când luptă pentru titlu o face cu gândul la România şi la români, nu doar la bani şi la gloria personală.
Pe de altă parte nu sunt deloc mândru de politicienii ticăloşi, care o transformă pe Simona în atu în lupta lor pentru imagine şi în răfuielile lor politice de joasă speţă, nu sunt deloc mândru de „oamenii de media” şi palavragiii de pe la televiziuni, care aruncă cu noroi în valorile româneşti şi ne strică bucuria pe care ne-a făcut-o Simona, ducând totul în derizoriu şi lovind în spiritul naţional pentru a face jocurile unor puteri străine. De aceştia nu sunt deloc mândru, ba pot spune că mi-e foarte ruşine!
@ Dan Tanasescu
Nu prea inteleg cateva lucruri:
1. Ce este „mandria nationala” pt tine, cum poate fi ea „cuantificata” si cat de valida stiintific este? Daca un om este de nationalitatea X, ce merit are el in asta? Nu crezi ca este doar un sentiment tribal, de ginta, primitiv?
In opinia mea, mandria nationala si nationalismul promoveza ideea ca oamenii din zona geografica X ar fi mai speciali si merita mai multa iubire si pretuire decat cei din zona Y.
2. Nu crezi ca „mandria” e incompatibila cu crestinismul? Mandria e chiar unul din cele 7 pacate capitale.
3. Nu cred ca ar trebui sa fiu „mandru” de performanta lui Halep. E suficient doar sa ma bucur. Ce merit avem eu sau tu in performanta lui Halep? Cu ce am sustinut-o/ajutat-o concret? Sa fim mandri…de ce? Doar pt ca accidental locuim in aceeasi zona geografica cu ea?
Eu prefer sa apreciez performanta ca atare, fara sa conteze pt mine nationalitatea celui ce o obtine.
Mândria este ca şi credinţa: o ai sau nu o ai. Nu se discută, nu se justifică, nu se teroretizează! 🙂
Nu pot fi de acord cu opinia ta. Opinia ta suna ca un postulat: „mandria nu se dicuta, nu se teoretizeaza”.
De ce nu se discuta, de ce nu se teoretizeaza? Ca asa spune X-ulescu sau Y-ulescu? Pt mine nu e suficient. Pe mine nu ma intereseaza cine zice ce, ci ce argumente si dovezi sunt pt lucrul respectiv, argumente atat stiintifice cat si teologice. Asa ca „mandria nationala” nu e sustinuta nici de stiinta si nici de teologie, caci nicaieri in Biblie, sau in catehismul bisericii, sau in invatatura patristica nu scrie ca trebuie sa am „mandrie nationala”, ca trebuie sa ma mandresc ca apartin de cutare zona geografica.
Eu nu prea sunt de acord nici cu faptul ca mandria este precum credinta, caci teologia crestina spune cat se poate de clar ca mandria e unul din cele 7 pacate capitale.
Mândria nu se discută, pentru că este un sentiment, nu doar o idee sau o acţiune. Dacă cineva consideră că trebuie să-şi argumenteze raţional sentimentele înseamnă că are o problemă psihologică. 🙂
Deci este pe sentimente. Ok, dar sentimentele sunt total subiective, asa ca unele sunt impartasite de mai multi oameni, iar altele nu, in functie de cum crede fiecare de cuviinta.
Si atunci daca unii oameni nu subscriu unui anumit sentiment sau pur si simplu nu il au, de ce consideri ca e ceva in neregula cu ei? Sa inteleg ca subiectivismul tau e mai bun si mai ok decat al lor?
Sentimentele fiind subiective, fiecare are dreptul la propriile opinii si sentimente, iar asta nu-ti da dreptul sa ii faci nesimtiti pe cei ce nu au aceeasi opinie sau nu impartasesc acelasi sentiment cu tine.
Daca pt mine termenul de „mandrie nationala” e ilogic si neinteresant (pe scurt, un bullshit), nu inseamna ca trebuie sa fiu tras de urechi (metaforic vorbind) de altcineva, doar pt ca n-am aceeasi parere ca el.
Aaa, si vad ca tot eviti sa raspunzi la chestia asta: este adevarat ca mandria e primul din lista de pacate capitale sau nu? Spune teologia lucrul asta sau nu spune? Scrie asta in V.T. in Pildele (proverbele) lui Solomon sau nu scrie? Daca zici ca ai citit Biblia de ce nu si aplici din ce scrie pe acolo?
Nu. Fiecare cu sentimentele lui şi nimeni nu are dreptul să judece sau să pună la îndoială sentimentele altora. Eu nu i-am condamnat pe cei care nu au sentimente de mândrie, ci pe cei care fac propagandă şi încearcă să batjocorească şi să murdărească sentimentele de mândrie naţională ale românilor.
Biblia condamnă mândria văzută ca iubire exagerată de sine şi ca încercare de a te considera egal sau mai presus de Dumnezeu. Asta e cu totul altceva! 🙂
Ok, dar n-ai comentat nimic de mandrie ca fiind pacatul capital nr 1. (Pildele lui Solomon)
Ups. N-am vazut comentariul tau, acum vad ca ai comentat in cele din urma despre mandrie. Mea culpa!
Insa in opinia mea, „mandria nationala” este tot o forma de iubire de sine exagerata, prin care consideri ca ai cutare calitati doar pt ca te-ai nascut in tara X si te consideri astfel mai special decat cel nascut in tara Y. Insa ce sa zic… fiecare cu opinia lui…