Patimile Mariei

Am fost de curând la vizionarea pentru presă a filmului „Patimile Mariei” (Kreuzweg/Stations of the Cross) în regia lui Dietrich Brüggemann. Evenimentul a fost organizat de Parada Film la Cinematecă sala Union în data de 3 noiembrie.

Filmul a primit Ursul de Argint pentru cel mai bun scenariu și Premiul Juriului Ecumenic din cadrul Festivalului Internațional de la Berlin 2014.

Patimile Mariei este o poveste şocantă şi tulburătoare, care ne face să ne întrebăm unde se termină credinţa şi unde începe fanatismul religios, unde se termină aspiraţia spre divin şi unde începe psihopatologia.

Maria (Lea van Acken) este o adolescentă de 14 ani, foarte evlavioasă, care, inspirată de învăţăturile preotului de la cursurile de catehism, decide să îşi sacrifice propria viaţă pentru a-şi salva fratele de 4 ani bolnav de autism. Ea face parte dintr-o familie catolică, cu vederi foarte rigide în ceea ce priveşte religia, având o mamă severă până la cruzime şi conflictuală, care practic îşi abuzează fiica cu orice prilej.

Pentru comunitatea catolică din care Maria face parte, lucruri absolut banale pentru un profan devin păcate grave. Astfel, să te îmbraci frumos pentru a fi admirat de ceilalţi, să te uiţi pe stradă la panourile publicitare cu imagini ademenitoare sau să cânţi gospel şi soul în corul bisericii sunt păcate pe care trebuie să le mărturiseşti la spovedanie şi pentru care trebuie să faci canoane.

Filmul este alcătuit din 14 secvenţe care refac patimile lui Iisus, fiecare reprezentând o oprire a Mântuitorului pe drumul Golgotei. Maria reface aceste patimi, pentru ca în final să îşi atingă scopul, devenind o sfântă.

Parcurgând cele 14 trepte al Drumului Crucii, Maria renunţă tot mai mult la cele lumeşti, suportă cu stoicism ironiile şi glumele colegilor de la şcoală, renunţă chiar şi la prietenia lui Christian, băiatul de la o clasă paralelă care o plăcea. Slăbită din cauza suferinţei şi a înfometării Maria în final moare. Dar asta nu ar fi însemnat mare lucru dacă nu s-ar fi produs minunea. Chiar în clipa morţii fetei, după ce şi-a primit împărtăşania, pe patul de spital, fratele mai mic, care până la 4 ani nu vorbise deloc rosteşte primele cuvinte. Pentru că acum toate condiţiile sunt îndeplinite Maria poate fi beatificată.

Povestea unei sfinte sau drama unui copil abuzat? Rămâne la latitudinea voastră. Filmul va rula în cinematografe de pe 7 noiembrie şi este distribuit de Parada Film.