Termenii din titlu au intrat de ceva vreme în vorbirea curentă. Multă lume îi folosește dar, deoarece informațiile sunt preluate preponderent de pe Internet, unde acestea sunt prezentate într-o manieră superficială, puțini sunt cei care cunosc sensul exact al acestor noțiuni. De aceea vreau să clarific puțin lucrurile în ceea ce privește globalizarea, corporațiile și multinaționalele.
Globalizarea este un fenomen și în același timp un obiectiv al unor elite cu ambiții la nivel planetar. Nu este vorba, așa cum ar crede mulți, că e vorba de un fenomen economic și nu este ceva natural. Motorul globalizării este unul politic și este pus în mișcare prin măsuri politice la nivel internațional.
Practic, globalizare înseamnă că economia nu se mai practică preponderent la nivel național, ci afacerile și schimburile de mărfuri se desfășoară în orice loc pe planetă de către entități aflate deasupra statelor naționale (multinaționale și corporații) și cu tendința de a surclasa și înlocui economiile naționale și locale.
Globalizarea poate căpăta și aspecte culturale, tehnologice (Internetul, comunicațiile prin satelit), politice, legislative, dar acestea au un rol secundar.
Globalizarea, pentru a putea exista și funcționa, are nevoie de legislație permisivă din partea statelor, desființarea granițelor statale, regim fiscal preferențial, eliminarea taxelor vamale și a măsurilor protecționiste aplicate de statele naționale și… subvenții, multe subvenții din partea statelor, acordate multinaționalelor.
Un lucru care trebuie de asemenea reținut, pentru că de multe ori se face confuzie, este că multinaționalele nu sunt același lucru ca și corporațiile. O corporație poate fi multinațională, dar nu orice multinațională este și corporație.
Dacă ne uităm în dicționar vedem că definiția corporației este aceea de ”organizație de meseriași constituită în scopul apărării intereselor și drepturilor profesionale”, sinonimul corporației fiind deci acela de breaslă.
Corporațiile în forma pe care o cunoaștem azi au apărut în Anglia prin secolele 17-18 și erau de fapt bresle ale negustorilor care cereau Coroanei anumite drepturi, compensații și asigurări care să acopere riscurile la care erau supuse transporturile maritime de mărfuri, care pe vremea aceea se desfășurau în condiții dificile din cauza lipsei tehnologiilor de azi și a atacurilor dese ale bandelor de pirați.
Azi corporațiile se mai numesc societăți pe acțiuni (S.A.).
Multinaționalele sunt companii care au filiale și în alte țări în afara țării de origine și de multe ori sunt și corporații, dar nu e obligatoriu.
Acum să vedem cum este menținută în mod artificial globalizarea și cum fără această susținere artificială de natură politică, ea nu ar putea exista și nu ar putea fi profitabilă.
Ca să înțelegeți mai bine, voi da un exemplu. Corporațiile și multinaționalele beneficiază de subvenții, atât din partea țării de origine, cât și a celei în care își desfășoară activitatea, asta în timp ce companiile locale, de stat sau mici întreprinzători nu beneficiază de această facilitate, ceea ce oferă celor dintâi un avantaj competitiv față de cele din urmă.
De exemplu, o multinațională din domeniul alimentar importă mere din Noua Zeelandă și le vinde în România, iar un mic producător de la marginea Bucureștiului, să zicem din Ilfov, cultivă mere și le vinde la o piață din oraș. Deși multinaționala aduce merele de la zeci de mii de kilometri, deci are cheltuieli de transport mult mai mari față de producătorul local, care face o jumătate de oră până la piață, prețul pe care multinaționala îl practică este mai mic decât cel al micului întreprinzător. De ce se întâmplă asta? Pentru că multinaționalele primesc subvenții de la Stat! Dacă nu ar primi subvenții și și-ar pierde avantajul competitiv, din cauza volumului mare de mărfuri și a cheltuielilor cu transportul, multinaționala nu ar rezista pe piață și nu ar mai putea face afaceri în afara țării de origine.
Concluzia este că, fără susținerea politică a guvernelor naționale, impusă de marile puteri ale lumii, multinaționalele nu ar putea exista și deci nu ar exista nici globalizarea. Prin urmare globalizarea nu este un fenomen natural și o evoluție inevitabilă a economiei capitaliste, așa cum propaganda ne învață să credem. Corporațiile și multinaționalele sunt instrumente imperialiste pe care marile puteri ale lumii le folosesc pentru a subjuga coloniile gen România, iar globalizarea înseamnă de fapt extinderea la nivel global a acestui imperialism economic.