Dacă în Japonia trebuie să vină un cutremur devastator pentru a distruge locuinţele oamenilor, la noi, românii îşi demolează singuri apartamentele. Dacă până acum tradiţia spunea că înainte de sărbători trebuie să faci curăţenie, mai nou se practică renovările. Dar spre deosebire de cele de acum câţiva ani, mai nou se poartă renovările cu demolări.
Vecinul de sub mine a schimbat nişte ţevi la WC-ul de serviciu şi în timpul operaţiunii a distrus câteva plăci de faianţă de pe zid. Şi ce s-a gândit omul? A dărâmat toată baia, cu ziduri cu tot, ca s-o reclădească la loc, mai falnică şi mai arătoasă! Aşa că, timp de o lună, am auzit numai bocăneli, bubuieli, bormaşini în pereţi şi flexuri tăind gresie şi faianţă. În tot acest timp, câinele meu a lătrat aproape încontinuu şi chiar a udat covorul de câteva ori de frică şi de atâta stres.
Acum vecinul a cam terminat; se mai aud, sporadic doar, la câteva zile, câteva bocănituri discrete sau câte un tril răzleţ de maşină de găurit. Dar am început să văd pe la ghenele de gunoi tot mai multe grămezi de moloz şi bucăţi de pereţi, semn că şi vecinii din alte blocuri au intrat în acţiune.
Azi dimineaţă, ce să vezi! Mă trezesc în zgomot de bubuieli de baros. Era ceva diferit de ce auzisem până acum. Sunetul era mult mai grav şi mult mai puternic ca de obicei, semn că de data asta un alt locatar are de furcă cu ceva pereţi de beton, nu cărămizi de BCA ca în cazul vecinului de dedesubt. Tare mi-e teamă că avem de-a face aici, cu ceva pereţi de rezistenţă! Totul a durat cam o jumătate de oră, după care au început zornăielile de bormaşină. Acum e linişte…
Ce pot să mai zic? Le urez tuturor vecinilor Sărbători Fericite şi Să Ne Vedem La Viitorul Cutremur! 😆
Mda, stiu cum e. Mi-a tocat si mie nervii vreo 3 saptamani un vecin.