Dacă sistemul bancar e atât de prost, de ce nu îl schimbăm?

BNR a dat presei spre publicare un raport în care arată că sistemul bancar din România este într-o situaţie critică, adică se află în pragul unui dezastru. De vină ar fi creditele neperformante şi pierderile de 2,3 miliarde de lei provocate de deprecierea activelor financiare şi a efectului indus de reevaluarea garanţiilor aferente creditelor.

Dacă ne aducem bine aminte, în 2009 guvernul Băsescu-Boc a făcut la FMI un împrumut de 20 miliarde de euro, tocmai pentru a recapitaliza băncile, care şi atunci aveau probleme din cauza “crizei”. De atunci, băncile comerciale au încetat să mai acorde credite firmelor şi persoanelor fizice, aşa cum făcuseră până atunci într-o mare veselie şi au avut ca principal client statul, care, nu-i aşa, mereu are de unde lua bani (de la noi) şi oferă întotdeauna garanţii (munca şi proprietăţile noastre).

Iar acum, după 4 ani, vin din nou, prin vocea BNR, cu aceeaşi placă uzată, vorbind de dezastru, credite neperformante şi prăbuşirea sistemului bancar.

De fapt, în întreaga lume, toate crizele pornesc nu atât de la economia reală, cât de la sistemul financiar. Toate crizele de care s-a vorbit până acum au avut ca origine operaţiunile băncilor şi în toate cazurile, statele şi implicit populaţia au fost puse să plătească pagubele.

Acest sistem bancar fraudulos, pentru a funcţiona, trebuie să ofere în permanenţă credite (creând bani din nimic), iar cei care produc trebuie să muncească din greu, tot mai mult, pentru a plăti datoriile, plus dobânzile şi comisioanele aferente. Dacă cei care muncesc şi produc nu mai pot să ţină ritmul cu datoriile, sistemul se prăbuşeşte. Dacă băncile nu mai oferă credite, sistemul, de asemenea, se prăbuşeşte.

Deci se pune întrebarea: dacă sistemul bancar este atât de prost şi provoacă în permanenţă crize, cu toate că de fiecare dată plătesc alţii pentru daunele provocate, de ce depunem atâta efort să îl menţinem şi nu îl înlocuim cu altul mai bun???