În decembrie 1989 erau în funcţiune în Bucureşti 47 mari unităţi grupate în cinci platforme industriale şi în alte arii.
Acestea erau:
I. Platforma industrială 23 august cu: Uzinele 23 august; Republica; Întreprinderea de Maşini Grele şi Agregate Bucureşti (IMUAB); Întreprinderea de Cabluri şi Materiale Electroizolante (ICME); Întreprinderea de Materiale de Construcţii Granitul; Filatura Română de Bumbac; Întreprinderea Optica Română (IOR); Întreprinderea Electroaparataj; Întreprinderea Policolor.
II. Platforma industrială IMGB: Întreprinderea de Maşini Grele Bucureşti (IMGB); O secţie a Uzinei Vulcan; Centrala Electrică de Termoficare.
III. Platforma industrială Pipera: Întreprinderea Electronica, Întreprinderea de Cinescoape; Întreprinderea Conect; Microelectronica; Întreprinderea de Calculatoare; Fabrica de Elemente pentru Automatizare (FEA); Automatica; IPRS Băneasa; Institutul de Cercetări pentru Industria Electrotehnică; Institutul de Cercetări Electronice; Combinatul de Prelucrarea Lemnului Pipera (CPL).
IV. Platforma industrială Militari: Întreprinderea de băi, radiatoare, elemente şi armături sanitare (IREMOAS); Întreprinderea de materiale de construcţii (BCD); CESAROM; Turbomecanica; Centrala electrică de termoficare (CET Vest).
V. Platforma industrială Băneasa-Otopeni: Întreprinderea de Avioane Bucureşti-Băneasa; Întreprinderea de piese turnate şi forjate pentru aviaţie; Întreprinderea de aparate de măsură şi control; Laromet.
VI. Alte întreprinderi din Bucureşti: Flamura Roşie; Steaua Roşie (fosta Wolf); Electrotehnica; Întreprinderea de Maşini Electrice Bucureşti (IMEB); Electromagnetica; Vulcan; Timpuri Noi (fost Lemaître); Ţesătoria 7 Noiembrie-Dudeşti; Întreprinderea Textilă Flacăra; Adesgo; Tehnica medicală; Întreprinderea de încălţăminte Carmen; Uzinele Chimice Române; Atelierele 9 Mai; Uzina Semănătoarea.
Sursa: Revista Clipa
Poate vreţi să aflaţi ce a mai rămas din toate acestea azi! Răspunsul vi-l poate da orice persoană care trăieşte în Bucureşti: nu a mai rămas aproape NIMIC!!! Cam 99,9% din toate cele înşirate mai sus au fost distruse pur şi simplu sau li s-a dat o altă utilizare (închiriere spaţii, depozitare mărfuri etc.), iar foarte puţine dintre ele mai există şi sunt funcţionale (ex: Policolor, IOR), dar nici acestea nu o duc prea bine. 🙁
Ceea ce s-a intamplat arata cat de prosti, lacomi, corupti, iresponsabili si tradatori suntem noi ca natie. A fost o orgie a minciunii, distrugerii si sinuciderii social-economice. Un razboi n-ar fi fost atat de eficient. A fost doar un bombardament al mintilor (oricum, suficient de intunecate) cu cuvinte otravite, gen: reforma, restructurare, privatizare, liberalizare, regii autonome, libertate, democratie, UE, NATO, credite, capitalism, etc. Avem toate simptomele unei specii pe cale de disparitie, dar nu pare sa ne pese. Probabil vom muri in somn, visand cretinisme propuse de emisiuni de divertisment TV.
Lasă că nici prin alte ţări situaţia nu e mai roză!
Pingback: Despre economia Romaniei in comunismul ultra nationalist al patriotului Nicolae Ceauşescu. Plata datoriei externe (pol153) | CE-I CU NOI? – un blog educativ despre comportamentul uman
Pingback: Despre economia Romaniei in comunismul ultra nationalist | SANTINELA ORTODOXA