În ultimii ani sunt foarte la modă sondajele de opinie şi mulţi naivi ar putea crede că acestea sunt doar un instrument cu care sociologii „i-au pulsul societăţii” şi reflectă preferinţele publicului în cele mai diverse domenii. În realitate sondajele sunt un instrument de propagandă, ce are ca scop, dimpotrivă, crearea anumitor opinii şi atitudini.
Sondajele, ca instrument de propagandă şi de influenţare a opiniei publice sunt folosite în special în campaniile electorale, sau în perioadele în care se preconizează schimbarea puterii, aşa cum este perioada pe care o traversăm acum.
Manipularea opiniei publice prin sondaje foloseşte tehnica de propagandă numită „bandwagon”. Nu am găsit un echivalent în română, dar o traducere aproximativă ar fi „şir de vagoane” sau „caravană de căruţe”. La fel cum vagoanele de tren sau căruţele sunt aliniate şi urmează unele după altele, în societate oamenii au tendinţa să facă, să imite şi să creadă ceea ce fac cei mai mulţi dintre ei, pe motiv că „aşa se face” sau, deoarece mulţi fac ceva sau cred ceva, înseamnă că e ceva „de bine”.
Prin urmare, atunci când se publică un sondaj de opinie, care arată că o personalitate oarecare se bucură de un procent de încredere foarte mare, să zicem 60%, de fapt nu se doreşte a se arăta că acea personalitate se bucură de încredere, ci să determine pe cât mai mulţi dintre cetăţeni să aibă încredere în acea persoană. Deci scopul este să sporească încrederea, nu să reflecte încrederea!
Prin această metodă, un anumit candidat la alegeri poate câştiga procente în plus la vot destul de importante , fără să facă nimic deosebit, sau să propună alegătorilor ceva concret.
Aceeaşi tehnică poate fi folosită şi în sens negativ, de exemplu atunci când se face un sondaj, comandat de o asociaţie secular-umanistă, din care reiese că încrederea în BOR şi Patriarhul Daniel a scăzut foarte mult. Crezând că încrederea în Biserică a scăzut şi asociind acest lucru cu denigrarea şi campania negativă din presă, oamenii vor avea şi ei mai puţină încredere în această instituţie şi în reprezentanţii ei.
Foarte bun si eficient acest material. Nu pot spune ca este corect sau nu, dar altii au denumit acest ,,bandwagon” in romaneste spunandu-i ,,prejudecata de grup”, dar nu asta este important. Esential este ca aceasta metoda ,,bandwagon” de manipulare prin sondaje de opinie nu este folosita doar in politica. Este folosita in multe alte domenii, chiar si in competitiile sportive cum ar fi fotbalul. De exemplu, echipa ,,sistemului” Steaua Bucuresti, care acum mai bine de 20 de ani aducea soldatii in termen la meciurile lor pt a avea parte de public, acum prin propaganda agresiva a mass-mediei ,,a devenit” cea mai iubita echipa de fotbal din Romania. Si cand te gandesti ca pe atunci, acum mai bine 20 de ani cand jucau pe propriul teren (Ghencea) cu Rapid Bucuresti de exemplu, se umplea stadionul de suporteri rapidisti. Asa ca aceasta metoda ,,bandwagon” este folosita cu maximum de eficienta si in politica, sport, comert, etc.
Când am făcut traducerea termenului „bandwagon”, dacă eşti atent vezi că m-am referit la traducerea literală a cuvântului, nu la traducerea în limba română a semnificaţiei pe care i-o atribuie specialiştii în sociologie şi comunicare publică. Semnificaţia termenului am explicat-o după aceea. Poţi să-i spui spirit de imitaţie, conformism sau „prejudecată de grup”, dar tot aia e. 🙂
Am fost atent si am inteles traducerea, altfel nu postam textul respectiv. Comentariul meu nu a avut ca scop sa te corectez pe tine, imi pare rau ca te-ai grabit si ai inteles gresit. Din contra, atunci cand am spus ,,nu pot spune ca este corect sau nu” , m-am referit intocmai la termenii ,,specialistilor in sociologie” , deorece am vrut sa remarc ca pot fi intalnite materiale asemanatoare despre acest fenomen dar in care folosesc alti termeni. Asemenea termeni ai enumerat chiar tu ,,spirit de imitatie, conformism” . Prejudecata de grup, efect de turma, conformism, spirit de imitatie, etc, etc, simbolizeaza cam acelasi lucru , asta am vrut sa mentionez.
OK, dar vreau să înţelegi că eu nu scriu aceste articole pentru o anumită categorie de specialişti, ci pentru a fi înţelese de un public cât mai larg. De aceea nu pun prea mult accent pe termeni de specialitate şi teorii care necesită cunoştinţe prealabile.