SIDA, o boală care nu a existat niciodată

Aceasta este mărturia unui cercetător român care a lucrat în marile laboratoare din străinătate. Giganţii farmaceutici şi-au dat mâna şi banii pentru a muşamaliza un uriaş scandal. Doctorul Mihai Alecu pune sub un semn de întrebare maladia secolului XX.

În condiţiile în care în România s-a demonstrat că nu a existat gripa aviară, iar mărturie stau inclusiv dosarele aflate în lucru la Departamentul Naţional Anticorupţie (DNA) şi în condiţiile în care şefii aceluiaşi DNA refuză să ancheteze isteria gripei aşa-zis porcine, AIM a descoperit o mărturie spectaculoasă a doctorului Mihai Alecu, cercetător în laboratoare din străinătate, care arată că nici măcar SIDA nu există în realitate, ci a fost inventată pentru a înăbuşi un scandal uriaş provocat de marile companii farmaceutice. Redăm în continuare depoziţia doctorului Mihai Alecu.

Fantastica şarlatanie

SIDA nu există şi nu a existat niciodată. Nu există pentru că nu există niciun virus HIV, deci dacă nu există pretinsa cauză, nu poate exista nici pretinsa maladie; acestea sunt afirmaţiile pe care le-am făcut în cele mai importante aşezăminte medicale începând din anul 1987, data la care presupusa SIDA şi-a făcut apariţia în Europa. Dar să facem puţină istorie pentru a înţelege mai bine toată această absurdă invenţie şi s-o luăm cu începutul.

Terorismul mass-media în fantastica şarlatanie a SIDA începe în a doua jumătate a anului 1986, dar a funcţionat la cote maxime de la începutul lui 1987. Un mic grup de medici, între care mă număr şi eu, a început să protesteze, să spună că nu este adevărat, că toate afirmaţiile presei erau în afara oricărei logici clinice. Eram un mic grup, unii fără o mare experienţă în biologie şi cu atât mai puţin în virusologie.

Subsemnatul, de exemplu, lucram în acea epocă în calitate de consultant în psihopatologie clinică la Clinica de maladii nervoase şi mentale a Universităţii din Milano, condusă de regretatul prof. Gildo Gastaldi. Nu ne cunoşteam între noi; poate greşeam sau ajungeam la rezultate demne de luat în seamă urmând căi greşite. Totuşi ne-am dat seama că se întâmplau lucruri prea stranii ca să fie vorba de un caz simplu. Am încercat să iau legătura cu jurnalişti dintre cei mai serioşi şi influenţi la acea epocă, cu televiziunea de stat, reviste ştiintifice: nimic. Mi-am dat seama că informaţia specializată e complet manipulată de puteri oculte internaţionale.

O problemă controlabilă prin tehnici simple

La acea epocă nu ştiam, nici nu intuiam că toată lumea este manipulată de caţiva potenţi care trag sforile şi decid soarta locuitorilor întregii planete, inclusiv a guvernelor. Poate unii m-au considerat naiv, dar, din fericire, nu incompetent ştiinţific.

Este suficient să ne gândim la faptul că în acea perioadă reuşisem să-l conving pe directorul Clinicii Medicale a Universitaţii din Milano, prof. Luigi Villa să organizeze un curs oficial de medicină Ayurvedica şi indo-asiatică, care, odată obţinute autorizaţiile ministeriale obligatorii, ar fi fost incluse în programele oficiale ale facultăţii.

Deşi supraexpus – pentru că nu mă pricepeam deloc la medicina tradiţională şi etnoantropologică şi înşelat de ideea că SIDA ar putea fi o problemă exclusiv medicală, am încercat să demonstrez că această problemă – care la acea epocă se afirma că este foarte gravă, necunoscută, aparent incurabilă – ar putea fi controlată sau vindecată cu tehnici simple. Aşadar am început să aplic metodele mele holistice care, cu zece ani în urmă, îmi permiseseră să pun la punct „Nucleele celulare energetice” şi „Alimentaţia psiho-neuro-ortomoleculară”.

Ţinta a patru atentate într-un singur an

În acelaşi timp, în altă parte a lumii, un coleg a adoptat sugestiile mele terapeutice care nu sunt foarte diferite de cele pe care le folosesc acum: controlul condiţiilor biologice cu bio-electronică, plante africane, terapii personalizate, apte să regenereze ficatul, substanţe purinice homeopatizate. Şi erau probabil şi alţii, cu siguranţă mai buni ca mine. Dar toţi reduşi la tăcere, ameninţaţi şi marginalizaţi cu orice mijloace. De cine? De ce? În ce scop? Persoana care vă vorbeşte a fost ţinta a patru atentate într-un singur an.

Dar s-o luăm în ordine. Toate acestea vă vor demonstra că sforăria se vedea clar încă din 1987. Au trebuit să treacă ani pentru ca alţii să confirme ceea ce afirmam noi, de aceasta dată însă, sunt nume mari, inclusiv nume de Premiul Nobel, care beneficiau de laboratoare moderne, supradotate şi care au demonstrat că nu există nici un virus responsabil de pretinsa SIDA.

Negustorii morţii au încasat miliarde

După ce au trecut anii, mii de nefericiţi au trecut în altă viaţă numai pentru a fi acordat încredere informaţiilor ultramanipulate de sistem. Dar atâţia şi-au încasat cei 30 de dinari: vânzători de palavre tipărite sau difuzate pe calea undelor au făcut afaceri înfloritoare, mii de speculanţi şi profitori au acumulat sume ameţitoare cu această isterie colectivă, prezentatori de programe celebre şi dezbateri televizate menite să inducă în eroare, au fost toţi avansaţi şi negustorii morţii (marile companii farmaceutice) au încasat cifre astronomice de miliarde – premiu binemeritat pentru nobila lor muncă bine facută. Acum iese la iveală micul detaliu că totul este un fals de neimaginat, pur şi simplu pentru că un virus SIDA NU EXISTĂ.

Dar să ne întoarcem la miezul problemei. La începutul anilor ‘70, mai întâi în America şi apoi în Europa, se introduce un nou medicament bazat pe două substanţe: sulfonamida şi trimetoprim, vândut în multe ţări sub numele de „Bactrim” (în alte ţări ca „Septrim”). Acest medicament a avut succes pentru acţiunea sa bactericidă. În ţările occidentale, bolnavii care au folosit cel mai mult acest medicament au fost homosexualii, datorită frecventelor pneumonii şi infecţii ale căilor urinare.

Ce omoară bacteriile, omoară şi celulele sănătoase

Dar necazul este ca Bactrim loveşte mortal şi componente importante ale celulelor umane, care sunt mitocondriile – unul din multele lucruri pe care în graba şi rapacitatea lor, producătorii de medicamente preferă să le ignore.

Mitocondriile au fost la origine bacterii independente care, în cursul milioanelor de ani de evoluţie, s-au integrat în interiorul celulelor, păstrându-şi o parte din specific. De aceea, ceea ce este toxic pentru bacterii este la fel de toxic şi pentru mitocondriile celulelor organismului uman. Absorbind şi integrând aceste bacterii, celula le hrăneşte, le susţine, le protejează, dar în schimb le-a delegat să devină plămânii săi: ceea ce înseamnă că practic, mitocondriile ajută celula să respire. Apoi, la sfârşitul tuturor reacţiilor chimice implicate în procesul schimbului de oxigen, tot mitocondriile sunt cele care formează moleculele de ATP (adenozin trifosfat), care sunt moleculele energetice de bază pentru celulele noastre. Aproximativ 90% din energia de care are nevoie organismul nostru este obţinută prin intermediul adenozin trifosfatului.

Leziuni la nivelul ADN-ului

Evident, mitocondriile otrăvite şi ele de Bactrim încep să sufere leziuni la nivelul ADN-ului lor, care nu are acele mecanisme de regenerare pe care le are ADN-ul mai complex al nucleului celulei. Şi atunci, interferenţa medicamentelor bactericide (sulfamide, antibiotice etc), în funcţtionarea mitocondriilor produce o consecinţă gravă, alterând mecanismele de oxigenare. Anumiţi microbi străini sunt avantajaţi pentru a prolifera şi atunci apar acele boli oportuniste pe care „medicina oficială” le numeşte SIDA. Toate acestea sunt esenţiale pentru a înţelege cum a fost inventată SIDA în 1981 în America.

Operaţiunea SIDA şi inventarea HIV

Medicii au prescris unui număr mare de homosexuali, afectaţi de patologii ale aparatului uro-genital, Bactrim în doze adecvate masei corporale şi pentru perioade lungi de timp (ani întregi). Dar la sfârşit, iată ca apar rezultatele tratamentului greşit: distrugerea mitocondriilor celulare, provocată de consumul îndelungat de sulfonamide. Ceva ce nu se mai văzuse niciodată în istoria medicinii şi căruia nimeni nu-i evaluase riscurile. Şi cum medicii care prescriseseră Bactrim şi producătorii medicamentului se temeau că vor trebui să suporte un lung şir de anchete, daune evaluate la milioane şi milioane de dolari, au inventat operaţiunea SIDA, care nu întâmplător a fost la început legată de mişcarea gay.

Homosexualii care trebuiau să moară datorită distrugerii mitocondriilor celulare, trebuiau convinşi că erau victimele a ceva nou şi acest ceva nou era teribil de mortal (chiar dacă nu existau probe că aşa era). Inventaseră în grabă SIDA, după care au fost obligaţi să inventeze şi o pretinsă cauză: virusul “HIV”.

Şi în acest caz, ce ar putea fi acel ceva care se masoară cu faimosul test al seropozitivităţii? Iată răspunsul, chiar dacă parţial: drogurile, – în special cocaina, provoacă o puternică creştere a hormonilor de stres ai inimii şi această creştere produce o creştere de anticorpi în sânge. În acest moment, testul relevă o pozitivitate. Acest lucru este uşor de verificat în grupurile de risc, aşa cum a admis în final Gallo&coll. Toţi cei care fac uz de cocaină riscă să aiba un nivel crescut de anticorpi, iar testul HIV nu relevă decât nivelul de anticorpi.

Un virus relaţionat cu “orientarea sexuală”

Cei care sunt supuşi diferitelor terapii de dezintoxicare cu creşterea nivelului de metadonă, se pare că sunt supuşi aceluiaşi fel de risc: ca şi cazurile pacienţilor hemofilici, cărora li s-au administrat derivaţi hematici puternic contaminaţi cu viruşi hepatici şi de alte feluri.

La întrebarea legitimă dacă pretinsa SIDA este mai mult un factor politic decât unul medical, răspundem, fără nicio umbră de îndoială, DA. Există o cenzură ştiinţifică, pentru că hăţisul de interese care a împins înainte SIDA nu este suspectat de nimeni. De exemplu, în Clinica Universităţii din Frankfurt sunt 24 de persoane care muncesc în sectorul dedicat SIDA. Ei bine, 23 dintre acestea îşi primesc salariul de la industria farmaceuticş şi numai una de la Universitate. Veţi înţelege atunci care este terapia pe care o vor administra bolnavilor.

Deci, dacă mecanismul de oxidare a mitocondriilor (fără de care nimeni nu poate respira), este lezat, atunci nu este surprinzător că pacienţilor le lipşeste aerul. Nu întâmplător pacienţii bolnavi de pretinsa SIDA suferă continuu de maladii pulmonare. Investigarea mitocondriilor este foarte importantă, dar din nefericire a fost ignorată până acum de clasa medicală. În schimb a fost, cu multa artă, incriminat un pretins virus, a cărui substanţă genetică şi ale cărui proteine nimeni n-a fost capabil să le izoleze până acum.

Şi totuşi toată lumea vorbeşte de un virus relaţionat cu orientarea sexuală, ceea ce constituie o armă politică. De fapt contestarea care a început în anii şaizeci a fost înlocuită în anii optzeci în bună parte cu sperietoarea “SIDA”.

Dr. Cercetător Mihai Alecu

Sursa: News.ro

Pentru a afla mai multe lucruri interesante despre afacerea SIDA urmăriţi documentarul “House Of Numbers” din 2009. O versiune a sa poate fi vizionată online aici.