Vaclav Klaus nu crede propaganda încălzirii globale

Într-un dialog cu cititorii ziarului „Financial Times”, având la bază ultima sa carte, “Ce este periclitată, clima sau libertatea?” , Vaclav Klaus, preşedintele Cehiei, demontează “gogoriţa” schimbării climei, dezvăluind interesele ce stau în umbra acestei isterii globale. Interese ce ameninţă libertatea, economia de piaţă şi prosperitatea.

Conform preşedintelui ceh, problema schimbării climei este cercetată mai mult social decât ştiinţific, iar reducerea emisiei de gaze va aduce schimbări dramatice în planul afacerilor, în primul rând. De exemplu, primele “tunuri” se vor da în domeniul asigurărilor, pentru că oamenii vor vrea să-şi asigure bunurile, dar companiile vor creşte cota, din moment ce riscul este deja public.

Vaclav Klaus consideră încălzirea globală un fenomen real, dar care nu este cauzat de om într-o asemenea măsură încât acesta să o poată combate eficient, iar “soluţiile” sunt propuse nu de comunitatea oamenilor de ştiinţă, ci de anumite grupuri, sponsorizate de guverne, care sunt în căutare de beneficii, nu de adevăr.

Rezultatele cercetărilor sunt controversate, ca să nu mai pomenim de specialiştii care, dimpotrivă, susţin că vine peste noi o nouă eră glaciară, nu o încălzire globală. Pentru care omenirea, iarăşi, nu este pregătită, afirma Klaus.

Normele de reducere a efectului de seră vor afecta mecanismele de funcţionare a pieţei, cerere şi ofertă, care ar trebui să nu fie controlate de nimeni, cu atât mai puţin de politicieni. “Aşa era pe vremea comunismului”, remarca preşedintele ceh. Se pare că “centralizarea” a tot ce este vital pare a fi un obiectiv al liderilor lumii de azi.

Fazele iniţiale de implementare a măsurilor de reducere a efectului de seră vor costa numai SUA trilioane de dolari. Cât vor costa în ţări mici din Europa şi ce înseamnă, de fapt, aceşti “paşi” de reducere a efectului încălzirii, nimeni nu ştie. Pe preşedintele ceh îl sperie cei care se laudă că au înţeles despre ce e vorba. Pentru că la “costuri” nu intră în calcul doar banii, ci impactul asupra agriculturii tradiţionale şi asupra modului de viaţă al unor popoare întregi.

“Calculele prezentate sunt absurde şi nu au nicio valoare reală”, conchide preşedintele ceh. Cele mai dezvoltate naţiuni, logic, şi cele mai mari producătoare de “efect de seră” vor să impună popoarelor din sfera lor de influenţă anumite norme de piaţă, dar mai întâi le culpabilizează global pentru efectul de seră.

“De genul ăsta de propagandă comunistă m-am «bucurat» în primii 48 de ani din viaţa mea”, spune Vaclav Klaus. Însă, nu acuză numai marile puteri de gogoriţa climatică. “Sunt state europene mici care flutură mai tare «cauza», cu scopul de a se număra printre favorite”.

Oare ce se urmăreşte prin politica efectului de seră, care afectează toate naţiunile? Preşedintele ceh crede că este doar un vehicul prin care se urmăreşte aducerea la putere, la nivel global, a unor guverne socialiste.

Pentru asta, orice propagandă cu implicaţii sociale globale, ca virusul gripei aviare, ca sfârşirea resurselor naturale, ca suprapopularea planetei, este bună şi trebuie să fie pe agenda politicienilor de stânga. “Aceasta nu este în favoarea globalizării activităţilor umane, cu care sunt de acord, ci pentru o formă de conducere globală, ceea ce nu pot accepta”, a subliniat Vaclav Klaus. În fond, o conducere globală n-ar fi altceva decât un comunism aplicat la scară totală, întoarcerea la guvernare unică, la organizarea şi manipularea maselor.

Cine câştigă din efectul de seră? Conform lui Vaclav Klaus, în primul rând, specialiştii sponsorizaţi să producă isteria, companiile de asigurări, trusturile de cons­trucţii, politicienii care susţin “gogoriţa” şi care vor avea poziţii bune în guvernele socialiste, organizaţiile care militează pentru răspândirea propagandei.

Sursa: Adevărul

Cu toate astea în UE şi inclusiv în România a fost impusă o “taxă verde”, pentru susţinerea producerii de “energii regenerabile”.  Taxa este inclusă deja în factura la energie electrică. Mai este şi afacerea certificatelor de carbon, în care România evident a luat “ţeapă”, iar la munte sunt distruse rezervaţii naturale, neatinse de mâna omului de mii de ani, pentru a construi microhidrocentrale.