Legile mentalului

By | 11 august, 2010

Mintea noastră funcţionează după o serie de legi universale, care se aplică fiecărei persoane, indiferent de naţionalitate, rasă, cultură sau religie. Aceste legi, chiar dacă nu sunt cunoscute în mod conştient, sunt aplicate din plin de hipnotizatori, medici, psihologi, persoane care practică sugestia sau autosugestia, persoanele care lucrează în comunicare, publicitate, relaţii publice etc.

1. Fiecare gând sau idee produce o reacţie fizică în corp

Gândurile sunt legate puternic de emoţii şi prin acestea produc anumite reacţii în organism. Teama cauzează accelerarea pulsului şi vasoconstricţia, supărarea şi mânia cresc secreţia de adrenalină, îngrijorarea cauzează producerea  în exces a sucului gastric şi în final provoacă ulcer.

2. Ceea ce mintea aşteaptă să se întâmple, tinde să se realizeze

Este vorba de aşa numitele „profeţii care se auto-împlinesc” sau de zicala „De ce ţi-e frică de aia nu scapi!”. Creierul şi sistemul nervos reacţionează doar la imagini. Nu contează dacă acestea provin din exterior sau doar din propria fantezie. Imaginea formată devine un tipar, pe care subconştientul îl preia şi încearcă să îl ducă la îndeplinire. Totodată subconştientul nu cunoaşte negaţia. De aceea toate lucrurile de care ne temem şi nu dorim ca ele să se întâmple, vor fi interpretate ca dorinţe care se cer împlinite. De exemplu dacă veţi gândi, „nu vreau să am un accident”, subconştientul va interpreta acest lucru ca „vreau să am un accident” şi va căuta să vă împlinească „dorinţa”.

3. Imaginaţia este mult mai puternică decât raţiunea

Acesta este un fapt. Voinţa şi gândirea conştientă sunt întotdeuna înfrânte de imensa putere a imaginaţiei. Exemplul clasic este acela în care se cere unei persoane să meargă pe o scândură îngustă fixată la mare înălţime. Aceasta se va teme şi mai mult ca sigur va cădea dacă încearcă să meargă pe scândura respectivă. Odată ce scândura este coborâtă pe pământ traversarea ei devine o joacă de copil, cu toate că lăţimea sa nu s-a schimbat. În ambele cazuri acţionează imaginaţia (teama de a nu cădea), care înfrânge raţiunea şi voinţa. Această putere a imaginaţiei este cea care ne face să credem mai degrabă în mituri, legende şi fantasmagorii, decât în fapte, argumente şi dovezi raţionale.

4. Odată ce o idee a fost acceptată de subconştient, va rămâne până ce va fi înlocuită de o altă idee

Mintea are o anumită inerţie şi tendinţa de a forma obiceiuri. Odată ce o idee a fost acceptată de subconştient, aceasta are tendinţa de a se fixa şi de a rămâne acolo. Dacă acest lucru se prelungeşte, va fi tot mai greu pentru o idee nouă să o înlăture şi să îi ia locul. Acesta este cazul prejudecăţilor, al superstiţiilor sau al unor obiceiuri dăunătoate precum fumatul sau alcoolismul.

5. Orice sugestie exercitată asupra minţii creează mai puţină opoziţie faţă de o sugestie ulterioară

Acest principiu este cel care stă la baza publicităţii, a propagandei şi a tehnicilor de influenţare. Prin repetarea cu insistenţă a unor idei şi sugestii, subconştientul slăbeşte tot mai mult rezistenţa faţă de acestea şi începe să le accepte ca fiind ale sale. Astfel, o idee care vine pe fondul altora asemănătoare, anterioare acesteia, are mai multe şanse de a fi acceptată şi asimilată.

6. Un simptom cauzat de o emoţie poate cauza schimbări organice dacă persistă suficient de mult

Toată lumea a auzit de bolile psihosomatice, acele boli care nu sunt cauzate de un factor organic sau de mediu, ci doar de anumite stări emoţionale care au acţionat asupra pacientului pe o perioadă îndelungată. De multe ori, după ce am fost la doctor şi acesta nu a găsit o cauză organică a bolii, ne-a spus că boala e „pe sistem nervos”. Majoritatea bolilor cronice, cum ar fi hipertensiunea, ulcerul gastric, bolile cardiovasculare sau chiar cancerul, au cauze psihosomatice, adică au fost produse de emoţiile noastre negative care au persistat perioade lungi de timp.

7. Când acţionezi asupra subconştientului şi a funcţiilor sale, cu cât e mai mare efortul conştient, cu atât mai mici sunt rezultatele

Asta se vede cel mai bine la persoanele care vor, printr-un efort de voinţă, să abandoneze un viciu, să slăbească, să facă mai multă mişcare etc. Cu cât se vor încrâncena mai tare, printr-un efort de voinţă, cu atât rezultatele vor fi mai dezastruoase. La fel se întâmplă şi când vrem să ne controlăm anumite emoţii sau defecte de caracter; cu cât vom încerca să fim mai curajoşi cu atât teama ne va năpădi mai tare, cu cât ne vom sili să fim calmi înaintea unui interviu cu atât vom fi mai agitaţi şi mai îngrijoraţi, cu cât ne vom forţa să păream siguri pe noi şi încrezători, cu atât vom fi mai stângaci şi vom gafa mai mult. Subconştientul, pentru a fi „îmblânzit”, are nevoie de răbdare, calm, relaxare şi de o intenţie fermă şi perseverentă.

3 păreri la “Legile mentalului

  1. Claudia

    Frumos!
    Ce este insa imaginatia? Acea imaginatie care se refera la proiectii sau acea imaginatie care inseamna creativitate si este poate dincolo de minte. Uneori, mintea joaca jocuri superbe (adica „vinovatul” pare a fi cu totul altcineva sau altceva)…

  2. Dan Lee Post author

    Creativitatea este o aptitudine compexă, iar imaginaţia este numai o parte a ei. Aici termenul „imaginaţie” este cel din psihologie, adică producerea de imagini mentale.

  3. Claudia

    Cred ca mai puternica decat ratiunea poate fi acea imaginatie „nedesconspirata” printr-un simplu exercitiu de inteligenta.
    In alta ordine idei, in exemplul tau cred ca este mai degraba vorba de „profetiile care se auto-implinesc”; sau: am tendinta de a fi prudent avand ca motivatie satisfacerea nevoii de securitate corporala si ca rationament – iau decizia de a actiona cum este sigur pentru mine, ca persoana.
    Poate exista si alte exemple pentru teza enuntata de tine…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

CommentLuv badge