SlowFlo (Slo Flo) este un set de exerciţii lente, asemănătoare cu Tai Chi Chuan, dar elaborate special pentru creştinii practicanţi, pentru ca aceştia să nu aibă mustrări de conştiinţă, deoarece practică un sistem spiritual păgân neacceptat de religia creştină, aşa cum este şi în cazul practicii Yoga.

Creat de Laura Monica, practicantă cu centura neagră a stilului de Karate Chun Kuk Do, şi având la bază stilul creat de Chuck Norris, acest sistem transformă arta păgână a Tai Chi Chuan-ului într-un sistem în întregime creştin, cu mişcări şi denumiri inspirate din Biblie, la care se adaugă gesturi din limbajul american al semnelor.

Beneficiile SlowFlo includ flexibilizarea articulaţiilor şi a coloanei vertebrale, oxigenarea şi fortificarea întregului corp, creşterea metabolismului, având ca rezultat arderea caloriilor şi creşterea energiei, dar nu a celei „malefice”, numite „qi” de orientali, ci a celei creştine venită de la Iisus.

Dr. Qi Jiang Tao din Taiwan, executând setul Tai Chi Chuan de 47 de forme. Am postat clipul mai mult pentru mine, că poate îmi fac şi eu timp să mai exersez aceste minunate mişcări, benefice pentru sănătate, longevitate şi elevare spirituală.

Mircea Badea este un exemplu excelent de elev care şi-a întrecut maestrul. Într-o ediţie a emisiunii “În gura presei” din luna februarie şpagatistul şi-a invitat antrenorul personal pentru a face demonstraţii de autoapărare, probabil la cererea telespectatorilor. Numai că demonstraţiile le face chiar el, iar profesorul său este folosit doar ca asistent!

S-ar putea să pară ciudat, dar despre arta mistificării am aflat prima dată, nu din vreun manual de spionaj, de psihologie socială sau ştiinţele comunicării, ci dintr-o carte despre arta Ninja. Se pare că mistificarea este o armă foarte veche folosită încă din antichitate.

Cartea respectivă a apărut prin 1991 şi este scrisă de Laurenţiu Ene. Pe scurt, arta mistificări, kyojitsu ten kan no în terminologia ninjutsu, constă în a spune minciuni. Dar nu oricum. Trebuie să le spui cu o convingere absolută şi să le repeţi cu perseverenţă până ce oamenii te vor crede. Trebuie să fii spontan, să pari sincer şi vulnerabil şi să stăpâneşti la maxim prefăcătoria. De asemenea trebuie să fii capabil şi să spui adevărul astfel încât toată lumea să creadă că este o minciună.

Unul din aspectele mistificării este defăimarea adversarului. Iată un exemplu din carte care mi s-a părut excelent:

Spune că domnul X a deturnat fonduri de stat importante şi a făcut speculă. Unii vor repeta afirmaţia pentru că le place scandalul, alţii pentru că sunt interesaţi. Vor fi unii care vor crede şi destui care vor spune că „nu iese fum fără să faci foc”. Dacă domnul X nu protestează, aranjezi ca afirmaţia iniţială să fie repetată pe toate căile posibile de răspândire a informaţiei. Dacă tot nu va răspunde, mulţimea indignată va urla: „Nu îndrăzneşte să răspundă. Nu are ce. E vinovat!!!” Dacă totuşi răspunde, negând, adaugă la informaţia iniţială:

„Specula  fost făcută cu armament de tipul…, care a fost exportat către…, în perioada, tocmai când îşi asumase angajamentul de a aplica Rezoluţia Organizaţiei… Tranzacţia a fost făcută prin intermediul foştilor… şi a lui Carlos, iar o mare parte din bani vor fi folosiţi pentru a sprijini campania…”

[cu] amănuntul că:

„Întâlnirea a avut loc în capitală, la sediul R8… a, iar maşina care i-a transportat pe rând pe Carlos şi domnul X, era marca…, culoarea albă şi numărul de înmatriculare…”

Domnul X o să afirme că este absurd să se creadă că ar putea face aşa ceva şi tocmai în R… a, iar maşina cu numărul menţionat, în urma cercetărilor făcute, a reieşit că are culoarea albastră şi că aparţine Întreprinderii…, întreprindere care e evident că nu poate avea nicio legătură cu asemenea scorneli.

Din clipa aceea, domnul X este pierdut căci nu mai pune în discuţie minciuna (?) principală, ci doar cea secundară. După puţină vreme, toată lumea va accepta informaţia-minciună iniţială şi vor exista contraziceri doar în legătură cu amănuntele.

Acest exemplu este foarte potrivit pentru a putea înţelege recenta dezinformare legată de aşa-zisa ucidere a lui Osama Bin Laden. Acolo se pot vedea foarte bine aceste elemente ale mistificării.

Avem şi noi, în România, un maestru neegalat al mistificării, un expert al prefăcătoriei, care ne minte de fiecare dată când are ocazia. Aşa-i că vă gândiţi şi voi, la cine mă gândesc eu?!

Aseară nu m-am uitat la emisiunea „În gura presei” pentru că am avut altceva mai important de făcut. Aşa că azi dimineaţă am vizionat înregistrarea pe Internet. M-am amuzat foarte tare văzându-l pe Mircea Badea povestind cum s-a luptat el cu trei câini, la unu noaptea, într-o parcare din Drumul Taberei.

Dacă ar fi scos din discurs cuvântul „câini”, aş fi crezut că vorbeşte despre o luptă cu tigri, urşi sau o ceată de bandiţi înarmaţi. Mircică, foarte speriat de faptul că doi dintre câini erau foarte aproape de el, iar al treilea încerca să vină pe ocolite pe la spate, în disperare, a făcut un salt înapoi, a ajuns într-o poziţie joasă gen Kiba-Dachi, a încercat să lovească pe unul dintre ei cu piciorul, dar doar l-a şters, pentru că acesta s-a ferit, apoi într-un acces de furie disperată a încercat să lovească câinii cu pumnii, din toate direcţiile în timp ce urla isteric. Câinii, normal că s-au speriat şi au fugit, dar Mircea Badea se laudă să s-a luat după ei, cu gând să-i termine cu figuri de kick boxing.

Pentru vedeta de la Antena 3 această întâmplare este o mare bravură şi un succes care merită povestit tuturor. Dacă ar fi avut ceva cunoştinţe despre câini şi nu ar fi reacţionat pur emoţional, situaţia ar fi fost rezolvată mai simplu şi cu mai mult calm. Acei câini nu sunt nişte fiare sălbatice, ci nişte biete dobitoace de ogradă, domesticite de mii de ani. Bieţii câini nu voiau decât să-şi apere teritoriul, pentru că ăsta instinctul caracteristic speciei lor. Câinele din spate era într-adevăr ceva mai periculos, pentru că avea chiar  intenţia să-l muşte (probabil era şeful de haită), dar cât de gravă putea fi situaţia, pentru un specialist în autoapărare aşa cum este şpagatistul nostru?

Eu personal am fost atacat noaptea într-un parc de o haită de vreo 15 – 20 de câini şi nu am păţit nimic. Aceştia m-au înconjurat şi au început să mă latre cu colţii la vedere, de la o distanţă foarte mică. M-am oprit câteva clipe locului, apoi încet, am început să mă depărtez, cu spatele, de locul respectiv. În momentul în care am ieşit de pe teritoriul lor, câinii m-au lăsat în pace şi s-au împrăştiat.

Mirciulică nu se lasă însă. El mai trece o dată prin zonă, de data aceasta înarmat cu pistolul său cu bile, hotărât să facă măcel printre maidanezii din zonă. Un telespectator auzind această poveste, în pauza publicitară, i-a transmis oarece ameninţări la adresa familiei, pe motiv că este iubitor de animale. Vedeta TV a început imediat să-l insulte în direct pe respectivul şi să-l ameninţe că vine la el în oraş, îl bate, îl calcă în picioare etc.

Întotdeauna l-am suspectat pe Mircea Badea că, sub masca sa de şmecher, de dur, specialist în arte marţiale, se ascunde de fapt o persoană speriată şi nesigură pe ea. Din acest motiv cred că se şi antrenează cu instructor personal, „trage de fiare”, are pistol cu bile şi mereu are tendinţa să braveze, să facă demonstraţii nesolicitate, să fie arogant cu cei din jur… pentru că se teme. Se teme să nu fie agresat fizic, bătut pe stradă, în trafic sau în orice altă împrejurare. Şi acest lucru îl împinge mereu să braveze, să arate celorlalţi ce poate, ce este în stare, pentru a compensa această lipsă de siguranţă interioară.

Vedeţi voi, puterea vine din interior. O persoană sigură pe ea nu are nevoie de muşchi supradimensionaţi, tehnici sofisticate de auto apărare şi alte accesorii, pentru că sentimentul de siguranţă interioară îi dă posibilitatea să facă faţă oricărei situaţii cu resurse minime. De asemenea, un expert în autoapărare nu arată ce ştie şi nu vorbeşte despre abilităţile lui, deoarece acest lucru îi conferă un avantaj în cazul unei eventuale confruntări. Asta este de fapt ceea ce trebuie să înveţe un maestru de arte marţiale: să-şi controleze creierul emoţional, reacţiile instinctive (starea de „roşu”, aşa cum spune Badea) prin intermediul sinelui superior, educat şi antrenat cu perseverenţă să rămână mereu calm, lucid şi concentrat.

Privind aceste pisici simpatice cum se joacă, mă întreb dacă nu cumva maeştrii chinezi de arte marţiale s-au inspirat de aici când au creat celebrele exerciţii Tui-Shou (Pushing Hands)!?

Materialul prezentat aici este un set de exerciţii Zhang Zhuang pe care le-am exersat intens o bună perioadă, în prezent ceva mai rar. Câteva posturi, din cele scrise cu italice, fac parte din setul 8 figuri de Brocart (Ba Duan Jin) şi nu este obligatoriu să fie executate împreună cu cele descrise aici.

Postura Wu Chi

Stai cu genunchii îndoiţi, mâinile atârnând în lateralele corpului, palmele cu faţa spre coapse şi la distanţă de aproximativ 2 inch (5 cm) faţă de acestea. Coatele trebuie să fie în afară ca şi cum ai avea câte o minge sub fiecare subsuoară. Menţine poziţia timp de 2 minute. Această postură este postura iniţială şi te pregăteşte pentru setul următor de mişcări.

Ţinerea Mingei

Din poziţia Wu Chi, inspiră şi ridică braţele încet, formând un cerc deschis, cu palmele îndreptate spre piept. Continuă să respiri natural. Imaginează-ţi că coatele se odihnesc pe nişte mingii mici şi că eşti aşezat pe o minge mare. Păstrează poziţia timp de 2 minute.

Această poziţie ajută la accelerarea circulaţiei Chi prin picioare, în sus prin întregul corp şi prin mâini şi cap. Această postură împreună cu Scuturarea Corpului este folosită pentru tratarea problemelor osoase cum ar fi durerile uşoare de spate. Aceeaşi combinaţie când este practicată zilnic de asemenea opreşte dezvoltarea în continuare a artritei.

Această postură mai este de asemenea folosită în auto-tratarea constipaţiei. Este de asemenea folositoare când este practicată împreună cu Susţinerea Cerului cu Ambele Mâini, Ridicarea Unei Singure Mâini, şi Scuturarea Corpului în tratarea pe termen scurt a astmului. Setul de exerciţii menţionate mai sus sunt din seria 8 Bucăţi de Brocart (Ba Duan Jin).

Ţinerea Mingei în Faţa Capului

Din a doua poziţie, coboară braţele în părţi, păstrând genunchii îndoiţi. Inspiră şi înalţă braţele, cu palmele în afară, astfel încât dosurile mâinilor sunt la nivelul feţei. Respiră natural şi păstrează poziţia timp de două minute.

Această poziţie este considerată cea mai solicitantă pentru picioare şi muşchii braţelor şi de aceea necesită un mai mare nivel de toleranţă din partea practicantului. Această poziţie creşte mult fluxul de energie din corp, şi astfel, combinată cu Privind Înapoi Asemeni unei Vaci, Atingerea Picioarelor cu Ambele Mâini, este folosită în tratarea tensiunii arteriale scăzute.

Stând în Pârâu

Din a treia poziţie coboară braţele în lateralele corpului lăsând genunchii îndoiţi. Inspiră şi ridică uşor braţele la nivelul taliei, cu palmele îndreptate în sus. Continuă să respiri natural şi extinde fiecare braţ pe partea sa, întorcând palmele cu faţa în jos. Imaginează-ţi că fiecare palmă se odihneşte pe o minge mare. Coatele trebuie să fie în afară ca şi cum ai avea câte o minge sub fiecare subsuoară. Păstrează poziţia timp de 2 minute. Această postură duce la dezvoltarea ulterioară a forţei.

Susţinerea Abdomenului

Din poziţia anterioară, coboară uşor braţele. Inspiră şi adu antebraţele arcuite în faţă, cu palmele îndreptate spre tine, ca şi cum ai ţine o minge mică pe abdomen, chiar sub ombilic. Coatele trebuie să fie uşor în afară. Păstrează poziţia timp de 2 minute. Această postură combinată cu Ridicarea Unei Singure Mâini şi Privind Înapoi Asemeni unei Vaci este folosită pentru tratarea celor care suferă de tensiune arterială ridicată. Când este combinată cu Ţinerea Mingei şi Scuturarea Corpului, este folosită pentru cei predispuşi la depresie şi anxietate.

Zhang Zhuang este stil de Qi Gong, mai precis o serie de posturi inspirate de “comportamentul” arborilor. Aceştia, deşi sunt mai tot timpul nemişcaţi şi bine înfipţi în pământ, sunt plini de viaţă şi de energie (Qi). Prin ei curge continuu seva şi energia vitală în ciuda faptului că, în aparenţă, sunt lipsiţi de viaţă.

Exerciţiile se execută în numeroase variante în multe şcoli de Qi Gong, dar principiile şi rezultatele sunt mereu aceleaşi. Cu toate că sunt foarte simple în aparenţă, efectele lor sunt foarte puternice, cu condiţia să fie executate corect şi cu multă răbdare şi perseverenţă.

Principalele calităţi pe care le dezvoltă la practicant sunt răbdarea, voinţa, calmul şi capacitatea de concentrare. În plan fizic se intensifică circulaţia generală Qi, se curăţă sângele şi se întăresc membrele inferioare. Maeştrii, care perseverează în această tehnică, obţin abilitatea de e emite Qi în exterior, prin palme şi/sau degete, putând folosi această energie pentru vindecare sau chiar în scop marţial.

Câteva exerciţii Guo Lin Qi Gong, pe care le-a tradus mai demult dintr-un material de pe Internet.

I. Trei respiraţii şi trei închideri şi deschideri

Stai drept cu braţele relaxate. Inspiră pe nas şi expiră pe gură de trei ori. Apoi imaginează-ţi că există un câmp de energie între mâini. Când inspiri, imaginează-ţi cum câmpul de energie depărtează şi împinge mâinile una faţă de cealaltă. Când expiri, imaginează-ţi cum câmpul de energie scade şi mâinile revin la poziţia iniţială. Fă asta de trei ori.

II. Ridicări şi coborâri cu închideri şi deschideri

Stai cu picioarele depărtate la aproximativ o lungime de picior cu braţele atârnând pe lângă corp. Apoi ţine mâinile sus în faţa pieptului. Ţine-le la o distanţă de o lăţime de umeri. Când inspiri imaginează-ţi că există un câmp de energie între mâini şi energia împinge mâinile depărtându-le. Îndoaie genunchii şi coboară poziţia. Când expiri imaginează-ţi cum câmpul de energie scade. Mâinile revin la poziţia iniţială ( pe lângă corp). Îndreaptă picioarele. Repetă de trei ori. În continuare fă un pas înainte. Ţine mâinile în faţa pieptului la o distanţă de o lăţime de umeri. Când inspiri imaginează-ţi că există un câmp de energie între mâini şi energia împinge mâinile depărtându-le. Când expiri imaginează-ţi că câmpul de energie
scade; coboară mâinile şi îndoaie genunchii. Repetă de trei ori.

III. Relaxarea taliei

a. Mişcarea braţelor şi taliei

Stai cu picioarele depărtate la o lăţime de umeri. Aşează mâna dreaptă peste punctul (Marea de Qi) la un inch şi jumătate (aprox. 4 cm) sub ombilic. Aşează mâna stângă cu dosul mâinii pe punctul de acupunctură Shensu. (Punctele Shensu se află la un inch (2,5 cm) şi un inch şi jumătate la stânga şi la dreapta punctului Mingmen. Punctul Mingmen se află pe coloana vertebrală la nivelul ombilicului, opus faţă de acesta). Când inspiri ridică braţul din faţă (braţul drept) în faţa corpului şi continuă mişcarea până deasupra capului. Apoi expiră şi coboară braţul continuând să-l mişti printr-o mişcare amplă, circulară în spate până mâna ajunge pe punctul Shensu drept. Repetă şi cu celălalt braţ. Repetă exerciţiul de trei ori.

b. Întoarcere în poziţia arcaşului

Aşează-ţi ambele mâini pe spate cu dosul palmelor peste punctele de acupunctură Shensu. Fă un pas înainte cu piciorul stâng şi îndoaie genunchiul stâng până nu mai vezi degetele de la picior. Piciorul drept este menţinut întins. Lungimea posturii este de aproximativ lungimea unui picior. Păstrează poziţia pe durata cât numeri până la şase sau nouă. Repetă şi pe partea cealaltă. Repetă exerciţiul de şase ori.

c. Înclinări înainte

Aşează-ţi ambele mâini pe spate cu dosul palmelor peste punctele de acupunctură Shensu. Stai cu picioarele depărtate la o lăţime de umeri. Înclină-te înainte cam 15 – 20 de grade. Repetă exerciţiul de trei ori.

Acest stil de Qi Gong a fost creat de maestra Guo Lin, o pictoriţă chineză tradiţională. În 1949, ea a fost diagnosticată cu cancer uterin şi a suportat o operaţie de histerectomie în Shanghai. În 1960 cancerul a reapărut, cu metastaze la vezica urinară, necesitând o nouă intervenţie chirurgicală la Beijing, unde i s-a îndepărtat o parte din vezica afectată. După o nouă revenire a bolii medicii i-au mai dat 6 luni de trăit.

Maestra Guo Lin nu a renunţat la speranţa de a se face bine, şi şi-a amintit că, în copilărie, bunicul ei, un preot taoist o învăţase o serie de exerciţii Qi Gong. După ce a practicat o perioadă fără niciun rezultat, ea a început să studieze texte vechi despre Qi Gong şi şi-a creat propriul program de exerciţii. A practicat cu perseverenţă zilnic câteva ore şi într-o jumătate de an cancerul a dispărut.

În 1970 a început să predea metoda sa altor oameni afectaţi de cancer şi există numeroase mărturii ale acestora care susţin vindecarea completă a numeroase tipuri de cancer. Mulţi oameni din China şi din întreaga lume s-au îndreptat spre Beijing pentru a se alătura maestrei Guo Lin şi a practica metoda sa. Zilnic, între trei şi patru sute de oameni studiau şi practicau cu ea tehnici de Qi Gong pentru vindecarea cancerului.

Un aspect particular al acestei metode de vindecare este “Qi Gong-ul mergând” (Walking Qi Gong), maniera de a exersa energia în timp ce practicantul se plimbă în aer liber. În America există şi astăzi în parcuri numeroşi practicanţi ai aceste metode.

Doamna Guo Lin s-a stins din viaţă în anul 1984, la 20 de ani după ce medicii îi mai dăduseră 6 luni de trăit. A vindecat şi a ameliorat suferinţa a mii de oameni în această perioadă, devenind o celebritate naţională şi a lăsat în urma sa o serie de discipoli care continuă să predea celor suferinzi această metodă de vindecare.