Nu vreau aurul de la Roşia Montană, ci locurile de muncă de oriunde.

Traian Băsescu

Iată ce le spunea actualul ministru al Comunicaţiilor, Valerian Vreme, tinerilor PDL-işti prezenţi în toamna anului trecut la şcoala de vară de la Eforie Nord desfăşurată în Complexul “Dunărea”:

Sunt unul dintre prietenii dvs. de pe Facebook. Şi aş vrea să vă aduc aminte de alegerile din 2004 şi dacă vă amintiţi acele alegeri le-am câştigat şi folosind telefonul mobil, folosind SMS-ul. Următorul război care va fi peste un an o să-l câştigăm sigur, dar de data asta eu zic că Internetul va fi principalul teren de luptă. (…) Eu vă propun ca dvs să fiţi generalii acestui război. Toate companiile sunt prezente pe Facebook, s-au făcut revoluţii pe Facebook, se dau jos guverne, se pun preşedinţi…

Sursa: Realitatea

După cum vedeţi, ministrul Vreme este un om al faptelor. Deşi este şef la Comunicaţii, el tace şi le face! De aceea a şi semnat pe şestache acordul ACTA pentru România. Şi dacă nu mai este Baconschi la Externe, să aducă 1.000.000 de voturi prin corespondenţă, cu siguranţă va aduce domnul Vreme de pe Facebook şi Twitter!

După căderea comunismului şi adoptarea Legii 15/1990, prin care Petre Roman a deschis calea înstrăinării avuţiei naţionale, cei care s-au succedat la putere au proclamat mereu necesitatea privatizărilor, ca mijloc de dezvoltare economică.

Ani de-a rândul sistemul economic naţional a fost distrus şi mii de fabrici şi companii de stat, foste ale întregului popor, au fost desfiinţate, sau vândute străinilor, la presiunea FMI, sau ca preţ pentru intrarea în UE.

Numai că, aşa cum este de părere Ilie Şerbănescu, nici măcar nu a fost vorba de privatizări autentice, ci de transferuri către alte state.

Privatizarea înseamnă vânzarea pachetului majoritar către o firmă privată, iar transferul este vânzarea controlului într-o firmă către un stat străin. Aşa s-a întâmplat cu Petrom, care a fost preluat de statul austriac, cu Romtelecom, care a fost dat statului grec; trei reţele de distribuţie a energiei electrice, în frunte cu Muntenia Sud, care era şi cea mai prosperă, au ajuns pe mâinile statului italian; Electrica Oltenia – la statul ceh; Distrigaz Sud – este a statului francez… Noi nu am privatizat, noi am făcut transferuri şi ne batem cu pumnii în piept că asta trebuia să facem. De fapt, aşa ne-am legat de mâini singuri şi ne-am privat de atuurile noastre economice.

Sursa: Formula AS

De două zile delegaţia FMI se află din nou la Bucureşti pentru a pune la cale cu Băsescu ultimele transferuri care am mai rămas de făcut: sistemul energetic, Roşia Montană, Tarom, CFR-Marfă. Cu banii de la sănătat, transferul salvărilor şi spitalelor la americani s-a amânat, pe motiv de proteste…

Indiferenţa este esenţa lipsei de umanitate. Vreau să spun în acelaşi timp că nu poate fi iubit cineva care nu iubeşte pe nimeni.

Emil Hossu (24 noiembrie 1941 – 25 ianuarie 2012)

Sursa foto: Antena 3

Preşedinţii nu pot să demisioneze în perioade de criză.

Traian Băsescu

În opinia mea umilă, cred că tocmai perioadele de criză sunt cele mai potrivite momente în care un preşedinte îşi poate da în mod onorabil demisia.

Băsescu şi Boc au făcut acest gest ca să-şi salveze lor pielea. Nu pentru SMURD, nu pentru Arafat, nu pentru că au renunţat la ideea coruptă de a introduce prestări medicale private în sistemul de stat.

Radu Tudor – jurnalist

Părinte, un pericol social care se întrezăreşte la ora actuală îl reprezintă posibilitatea unor revolte generale, pe care nişte conducători din umbră le dirijează şi scot populaţia în stradă să protesteze faţă de criza în care ne aflăm. Chiar există nişte anunţuri de mobilizare generală programată anul acesta, oricum cât de curând. Ce sfătuiţi oamenii să facă?

Părintele Justin Pârvu: Sub nicio formă să nu iasă în stradă, pentru că este o capcană mai mare decât îşi pot vreodată închipui. Sunt manevre politice, în care românul nostru a picat de multe ori.

Aşa cum ne-au ameţit şi ruşii şi americanii; după ’44 toţi săreau în sus că vin americanii şi vin americanii! Românii noştri peste tot aşteptau americanii. Şi securitatea înregistra toate persoanele care propovăduiau acest americanism. Americanii nu au mai venit, bineînţeles, au umplut însă puşcăriile de români, condamnări – 15-20 de ani de puşcărie.

De aceea eu atenţionez şi acum, pentru că niciodată nu poţi şti ce e pus la cale şi care sunt înţelegerile şi dedesubturile dintre ei.

Cetăţeanul, înainte de a ieşi la o manifestaţie sau revoltă, trebuie să îşi pună mai întâi întrebarea: Cine pune la cale această revoltă? Cine o conduce? Că spontană e o naivitate să crezi că e.

Dacă se va informa va vedea că în spatele acestor mişcări sunt oameni ai sistemului, nişte criminali care se folosesc de mulţime spre a-şi câştiga ei autoritate şi putere. Împotriva cui te revolţi? Se ştie măcar cine e de vină pentru această criză? Nu e limpede că ea este provocată tocmai de bancherii şi oamenii sistemului în scopuri murdare?

Aşadar cine se va face părtaş la astfel de revoluţie îşi va periclita şi libertatea pe care o mai are şi răspunde şi pentru întreaga omenire care se va afunda într-o dictatură nemaiîntâlnită până acum. Nu vă încredeţi în manipulările mass-mediei.

Şi chiar de ar avea un scop bun o revoluţie, cine să mai dirijeze o societate în zilele noastre? Toţi stăpânii netrebnici s-au făcut, nu mai este niciun drept care să poată dori binele omenirii.

Numai Dumnezeu ne poate scăpa de urgia care vine. De abia aici este justificată cuminţenia. Deci să avem cuminţenia cea bună şi să nu cădem în laţurile unei politici nefaste.

Sursa: Atitudini

Ce n-au înţeles iubitorii de Băsescu e că idolul lor nu dă doi bani pe iubirea nimănui. Ceea ce-l face să înflorească, ca demn exponent al sectei securisto-comuniste, este teama, respectul îngrozit, teroarea pe care o poate stârni.

Cristian Tudor Popescu

SMURD-ul nu a fost creat de un om. Sistemul a fost creat cu banii românilor.

Traian Băsescu

Rupţi de orice ataşament naţional sau legături de familie, posedând gadget-uri bazate pe microcipuri, care vor permite persoanelor fizice să efectueze pentru ele însele multe dintre funcţiile legate de sănătate, educaţie şi de securitate, cetăţenii-consumatori ai regiunilor privilegiate din lume vor deveni “nomazi bogaţi.”

Capabili să participe la cultura liberală de piaţă, a opţiunilor politice şi economice, aceştia vor cutreiera planeta în căutarea unor modalităţi de a-şi petrece timpul liber, cumpărând informaţii, senzaţii şi bunuri pe care numai ei şi-le pot permite, în timp ce tânjesc după comuniune umană şi certitudinea unui cămin şi a unei comunităţi, care nu mai există, deoarece funcţiile lor au căzut în desuetudine.

La fel ca newyorkezii, care în fiecare zi se confruntă cu cerşetorii fără adăpost care zăbovesc prin preajma bancomatelor implorând pentru ceva mărunţiş, aceşti rătăcitori bogaţi vor fi peste tot confruntaţi cu mase rătăcitoare de “nomazi săraci” – azilanţi la scară planetară – încercând să scape de la periferia abandonată, unde majoritatea populaţiei Pământului va continua să trăiască.

Aceşti migratori săraci vor acoperi planeta, căutând hrană şi adăpost, cu dorinţele aprinse de imaginile omniprezente şi seducătoare ale consumerismului, ei vor vedea emisiunile TV prin satelit de la Paris, Los Angeles, sau Tokyo. Sperând cu disperare să treacă de la ceea ce Alvin Toffler a numit lumea lentă, la lumea rapidă, ei vor trăi viaţa morţilor vii.

Jacques Attali – „Millennium – Winners and Losers in the Coming World Order”

Notă: Jacques Attali a scris cartea în 1992, când gadget-urile mobile bazate pe microcipuri şi Internetul erau abia la început. Azi vedem că practic tot ce şi-au dorit conducătorii din umbră este pe cale să se realizeze.