Cinci lucruri pe care ştiinţa nu le poate explica

By | 7 iunie, 2015
Distribuie prietenilor!

Știința a contribuit cu nenumărate beneficii pentru viața umană pe planeta Pământ. Ar trebui să fim profund recunoscători pentru munca grea a oamenilor de ştiinţă care îşi dedică viaţa studiului loial al acestei discipline și pentru avantajele pe care progresele ştiinţifice ni le oferă.

Datorită succesului său, există adesea tendința de a crede că știința poate explica totul. Cu toate acestea, există de fapt multe lucruri pe care știința nu le poate dovedi. Iată cinci categorii de adevăr, care nu pot fi dovedite cu ajutorul metodei științifice:

1) Adevărul existențial: Știința nu poate dovedi că nu eşti doar un creier într-un borcan, manipulat să creadă că tot ceea ce se întâmplă este real. (Gândește-te la ceva de genul filmului „The Matrix”.) De asemenea, nu se poate dovedi că lumea nu a fost creată în urmă cu 5 minute, cu aparenţa unei vechimi (și cu amintiri false implantate în capul tău şi alimente pe jumătate digerate în stomac, etc ). Cu toate acestea este încă rațional să credem că amintirile noastre sunt adevărate și că lumea este reală.

2) Adevărul moral: Știința nu poate dovedi că violul este ceva rău. Deși este posibil să se demonstreze, de exemplu, că există efecte fizice sau psihologice negative ale violului, nu există nici un test științific care poate dovedi că acesta este rău. Știința poate descrie modul în care lumea naturală este, dar adevărul moral conţine o „necesitate” (cum lucrurile ar trebui să fie), cu privire la aceasta, care merge dincolo de ceea ce există pur și simplu.

3) Adevărul logic: Luați în considerare afirmația: „Știința este singura modalitate de a cunoaşte cu adevărat adevărul.” Cum ai putea dovedi această afirmație prin știință? Aceasta este, de fapt, auto-invalidare, deoarece nu există nici un test științific care ar putea fi folosit pentru a dovedi că este adevărat! Știința nu poate dovedi adevărul logic, pentru că presupune și necesită logică pentru ca aceasta să funcționeze.

4) Adevărul istoric: Știința nu poate dovedi că Barack Obama a câștigat alegerile prezidențiale din Statele Unite în 2008. Nu există nici un test științific pe care îl putem efectua pentru a dovedi aceasta. Am putea avea o anchetă, dacă am dori confirmarea că el a câștigat de fapt, dar metoda de a dovedi adevăruri istorice este diferită de testarea adevărurilor științifice, deoarece adevărurile istorice sunt de natură non-repetabilă.

5) Adevărul empiric (experiențial, n.t.): Știința nu poate dovedi că partenerul tău te iubește. Când eşti întrebat de ce cutare-și-cutare te iubește, poţi cita fapte anterioare (momente când comportamentul lui demonstrează dragostea pentru tine), dar acest lucru este un tip particular de adevăr istoric. Nu există un test științific, care poate confirma experienţa de o viaţă a cunoaşterii unei persoane.

Nimic din toate acestea nu este menit să critice știința! Nu e nimic în neregulă cu metoda științifică în cazul testării genului de lucruri pe care aceasta este menită să le testeze. Cu toate acestea, ar fi o greșeală să așteptăm ca ea să fie în măsură să testeze totul. Există mai multe instrumente intelectuale disponibile nouă în afară de știință și, aşa cum spune o veche zicală, atunci când tot ce ai este un ciocan, totul în jurul tău începe să arate ca un cui!

Pentru tipurile de adevăr enumerate mai sus, știința nu este deficitară în nici un fel; doar că nu este modul corect de a afla acele tipuri particulare ale adevărului. Încercând să faci acest lucru ar fi exact ca încercarea de a stabili dacă o banană este gustoasă lipind-o de ureche și ascultând-o; este pur și simplu o metodă greșită!

Mai este încă un tip de adevăr, care nu poate fi dovedit sau infirmat de știință. Asta pentru că este format din toate celelalte tipuri de adevăr de mai sus amestecate: adevărul religios. Acesta are o anumită suprapunere cu știința, atunci când religia face afirmații explicite despre adevărul științific, și când știința face afirmații explicite despre religie. Dar suprapunerea tinde să fie destul de mică; în orice caz, adevărata știință și religia adevărată, deoarece ambele urmăresc să descrie realitatea, nu pot fi niciodată în conflict.

Sursa

5 păreri la “Cinci lucruri pe care ştiinţa nu le poate explica

  1. NeStiinta

    Nu sunt de acord.

    Cand aud stiinta zice aia, face aia, nu demonstreaza aia…este vorba de stiinta si fizica recunoscuta oficial azi, care in mare parte este tot o deceptie pe calea SF-istica a lui Einstein ca nu a folosit la nimic in practica si nu foloseste inca.

    In stiinta de azi e mult SF, multa matematica si putina practica.

    Ca sa va lamuresc si sa nu lungesc vorba, ciiti introducerea de aici:
    http://stiinta-energiei.ro/despre-se/
    si apoi in articol demonstrativ:

    http://stiinta-energiei.ro/particule-elementare/

    Concluzia este ca si in stiinta are loc o mare deceptie ca si in multe alte domenii.

  2. Pingback: Noutăți 2015 | CE-I CU NOI? – un blog educativ despre comportamentul uman

  3. Qu

    Exista un pic de legatura, dar ideea este ca in momentul in care spunem ‘stiinta’ sau ‘religie’ sau orice de genul ar trebui sa specificam daca este vorba de ce este acceptat ca oficial sau ce este de fapt.

    O paralela (chiar daca offtopic) se poate face si cu declaratiile unei (personalitati oficiale a unei) tari. La stiri vedem: tara X declara ca tara Y comite stiu eu ce… cand de fapt un bou sau vaca de la conducerea tarii X, la ordinul altora se ia de alta personalitate, tara sau institutie, dar foloseste miseleste ca acoperire propria tara. Nu vorbeste in nici un caz in numele unei tari, iar asta e valabil in majoritatea cazurilor.

    La fel este cu stiinta. Stiinta oficiala zice ca …face…drege… in timp ce stiinta adevarata este de alta parere in majoritatea cazurilor. Asta trebuie subliniat neaaparat.

    Referior la punctul 1, deja au aparut cercetari in zona asta. Adica s-a mers pe ideea unei realitati virtuale…si cum ca noi am trai intr-o mare simulare pe computer. S-au adus argumente chiar solide. Chiar daca prin extrapolare ar fi efectiv posibil, momentan consider ca nu sunt suficiente inconsistente ale sistemului (bug-uri) ca sa putem demonstra asa ceva.

    Referitor la punctul 2: binele si raul sunt lucruri de perspectiva (Va pot da exemplul cersetorului si sistemului cauza-efect). Pe langa conceptele de bine-rau ar mai fi cele de aliniament haotic sau ordonat, fara legatura cu cele initiale, adica bine nu inseamna ordonat si nici rau haotic.
    Logica, desi se interpune pe alocuri cu cele 4 concepte, trebuie mentinuta separat, tocmai pentru a avea un sistem de determinare neafectat de el insasi. Asta e in legatura cu punctul 3, unde as putea afirma ca un adevar nu necesita o valoare logica. Ceea ce exista sub o forma nu neaaparat are o logica ce o putem descoperi.

    Adevar istoric nu exista deoarece istoria este scrisa de castigotori sau de cei ce-s la putere. A se vedea recent batalia de la Budapesta stearsa de pe Arcul de Triumf. Asa fac unii…rescriu ce si cum vor. Adevar istoric va exista in momentul in care istoria va fi inregistrata automat de un sistem/observator independent si fara drept de editare ulterioara.
    Adevarul religios are aceasi problema ca si cel stiintific, ca si cel istoric. E ‘setat’ asa de cineva care a avut la un moment dat puterea sa faca asta.

    Treaba cu iubirea e un subiect foarte complex, dar termenul in sine este usor de definit stiintific (din p.d.v. bio-chimic): o masa de secretii hormonale ce afecteaza imprevizibil functiile creierului.

  4. Dan Tănăsescu Post author

    @Qu: Nu prea ai citit cu atenţie articolul şi ai făcut tot felul de improvizaţii intelectuale. 🙂

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

CommentLuv badge