Ţigări şi telefoane

By | 8 octombrie, 2012

Dacă mergi spre Piaţa Obor, venind dinspre metrou, vei vedea cu siguranţă, de-a lungul gardului care delimitează parcul şi curtea Primăriei Sectorului 2, o grămadă de ţigani, bărbaţi şi femei, înşiraţi aproape umăr la umăr, pe tot drumul. Şi de fiecare dată când vei trece prin dreptul unuia dintre ei vei auzi repetate obsesiv, asemeni unei mantre de călugăr budhist, cuvintele: „Ţigări, ţigări, ţigări… Avem ţigări!… ţigări, ţigări, ţigări…”.

Dacă te întorci pe partea cealaltă, prin dreptul magazinului Bucur Obor, alte cete de ţigani, graşi şi nebărbieriţi, populează zona, iar femeile lor, cu basmale şi fuste lungi, înflorate, stau aşezate pe gărduleţul de pe marginea drumului, cu picioarele larg desfăcute, între care atârnă un pet început de Coca-Cola, vreo pungă cu snack-suri sau un puradel. Când treci prin dreptul lor, refrenul se schimbă: „Telefoane, telefoane, am telefoane!”

Situaţia asta o cunosc de mult timp şi mă întâlnesc cu ea de fiecare dată când trec pe acolo. De aceea, mă întreb, cum poate supravieţui în zona respectivă toată această faună pestriţă, având în vedere că activităţile ei se desfăşoară chiar sub nasul Primăriei şi prin zonă circulă o grămadă de poliţişti, jandarmi sau poliţişti comunitari? Nu s-a gândit nimeni să-i întrebe pe comercianţii minoritari, cum stă treaba cu autorizaţia de funcţionare, TVA-ul, impozitul pe profit şi alte asemenea amănunte nesemnificative?!

2 păreri la “Ţigări şi telefoane

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

CommentLuv badge