Contrar aparenţelor, se pare că suntem, ca popor, destul de conservatori şi puritani în ceea ce priveşte sexul şi relaţiile de cuplu. Nu prea cred că relaţiile de tip sex ocazional şi “one night stand”, ca la americani, sunt foarte frecvente la noi. Asta cel puţin din ceea ce am văzut eu până acum.
Dacă mă gândesc numai la ultimii 5 ani, 99% din femeile tinere pe care le-am întâlnit, tinere însemnând până în 30 de ani, aveau “prieten”, sau cum le place lor să spună, erau într-o relaţie serioasă. Adică nu căsătorie, nu concubinaj, nu cotârceală, mă înţelegeţi, o relaţie serioasă!
Majoritatea l-au cunoscut pe bărbatul vieţii lor cam în jurul vârstei de 17 ani, plus sau minus 2 – 3 ani, în funcţie de momentul în care au început “mâncărimile”. Pentru că, vedeţi voi, fetelor le place sexul, dar le este teamă să nu fie catalogate drept curve. De aceea trebuie să-şi găsească iubirea vieţii lor, cât mai urgent. Aşa că se îndrăgostesc subit de colegul de clasă, vecinul de bloc sau fratele celei mai bune prietene şi rămân “legate de el pe veci” într-o iubire romantică şi nepieritoare. 
Odată aflate într-o relaţie serioasă, chiar mai serioasă decât căsnicia, aceste pipiţe, pe lângă faptul că resping categoric orice avans din partea altor bărbaţi întâlniţi în diverse situaţii, nu acceptă nici măcar o ieşire nevinovată în oraş, la un film sau la o cafea cu altcineva de sex masculin. Cel mult într-o gaşcă mai mare, dar niciodată în doi! Şi ştiţi de ce? Pentru că sunt într-o relaţie serioasă!
Într-una din zile, stăteam pe holurile facultăţii de vorbă cu o colegă. Atenţia mi-a fost atrasă de o alta, care purta nişte colanţi negri. Mi-am exprimat admiraţia, pentru cât de frumos arătau picioarele tipei şi cât de bine îi stăteau colanţii mulaţi pe picior. Ce replică credeţi că am primit? “Las-o în pace, că are prieten!” “Tu ştii, e de 4 ani cu băiatul ăla!!!” Mă rog, şi care e problema, am spus că vreau să o violez?!
Chestia interesantă e că şi “băieţeii” sunt la fel de cuminţi şi devotaţi când vine vorba de relaţii. Se mai întâmplă, când merg pe la vreo terasă şi mai beau o bere cu colegii sau pur şi simplu când stăm la discuţii, ca între băieţi, să vină vorba de aventuri, de agăţat, sau chiar de mers la curve. De fiecare dată se găseşte câte unul care să se scuze: “Nu pot coaie, că sunt luat deja!” sau “Nu pot coaie, că am prietenă!”
Deci dacă stăm să ne gândim, excluzând pe cei căsătoriţi, foarte urâţi sau cu probleme grave la mansardă, practic toate persoanele tinere, active sexual, au viaţa intimă rezumată la un singur partener, cu care sunt într-o “relaţie serioasă”. Atunci de unde afirmaţiile tendenţioase ale pensionarilor, prin mijloacele de transport în comun, care spun că tineretul este stricat şi trăieşte în destrăbălare?
Related posts:
E interesant punctul tau de vedere, dar ai ilustrat o singura categorie de tineret:
-cele care isi cunosc iubirea vietii prin liceu, pe care il termina (daca-l mai termina) cu o sarcina in desfasurare si care nu se mai machiaza, aranjeaza, nu mai ies nici cu vecina pana la gunoi…
a doua categorie este alcatuita din:
-cei care isi consuma primul act cand nici nu le-au dat bine tuleii si care apoi “iau la rand” tot ce are doua picioare. Numai eu stiu la cate petreceri am fost, la care toata lumea se imbata, apoi se intindeau care pe jos, care pe fotolii, care prin bai, sau invarteau sticla, sa vada cu cine se culca-n seara aia.
Deci parerea mea e ca e ok ca oamenii sa aiba o relatie serioasa, trainica, bazata pe incredere, fidelitate, etc etc, nu asta ar fi problema; doar ca majoritatea celor care mai au aceste valori, le irosesc FIX pe cine nu trebuie.
Si tot parerea mea este ca exista muuuuuulti destrabalati. Da’destrabalati rau. Si asta vine de la o tanara.
In fine, la ora asta poate nu am formulat cum mi-as fi dorit, dar ideile le-am pastrat.
Ok. Am notat viziunea ta asupra subiectului.
Poate de la faptul ca in conceptia LOR – “serioasa” nu este decat o relatie maritala, oficializata prin iscalitura?