Nu mă refer la demonstraţiile paşnice autohtone, din Piaţa Victoriei, unde se cântă şi se dansează “Dansul Pinguinului Politic“, sau mai puţin paşnicele demonstraţii de stradă din Grecia. Este vorba despre ce am văzut în documentarul “Is This What Democracy Looks Like“. Se întâmpla în 1999 la Seattle, cu ocazia reuniunii WTO (World Trade Organization). Demonstraţie anti-globalizare tipică, cu pancarte, cu sloganuri, cu cântece şi cu stat în fund în mijlocul drumului.
Forţele de ordine, ca de obicei, au aruncat gaze lacrimogene, au mai ciomăgit câţiva hippioţi, i-au târât pe asfalt, ca pe sacii de cartofi şi i-au băgat în dube. Întrebarea este: care a fost rezultatul? Şi-au schimbat cumva băncile, corporaţiile, guvernele şi organizaţiile oculte agenda globalistă? La 11 ani de atunci observ că situaţia este mult mai gravă ca atunci. Puterea globală şi guvernele naţionale par să acţioneze în continuare după zicala, “Câinii latră, caravana trece”.
În anii ’60 a fost o mare mişcare social-culturală numită hippie. Care a fost rezultatul acestei mişcări? S-a liberalizat sexul, depravarea şi s-a generalizat consumul de droguri. Au apărut noi stiluri de viaţă, pe baza cărora corporaţiile au câştigat miliarde şi miliarde de dolari.
În concluzie, la ce folosesc toate aceste demonstraţii paşnice? După cât se vede, la nimic. Dacă acele mulţimi de oameni ar pune mâna pe nişte arme şi ar începe să mai secere, nu pe bieţii poliţişti, ci pe câţiva dintre “barosanii” care se joacă cu destinele a miliarde de oameni, poate ar intra puţin frica în ei şi s-ar gândi că sunt tot muritori ca noi, nu zei coborâţi pe Pământ. Aşa poate ar mai fi o speranţă de schimbare în bine.
Related posts:
1. Nu-i cam tardiva analiza acuma pt eveniment din ’99?
2. Daca impuscam unu-doi, ceilalti se invata minte si pleaca sa locuiasca in zone unde nu au afaceri (si afacerile de aici le conduc prin interpusi), mai degraba decat sa-si schimbe filosofia afacerilor… (Sau la CE altfel de schimbare in bine te refereai?)
1. Întotdeauna o analiză efectuată după un timp este mai lucidă, deoarece eşti mai detaşat faţă de eveniment. Plus de asta, filmul l-am văzut ieri, pentru prima dată…
2. Treaba cu împuşcatul era mai mult simbolică. Ideea este ca acei indivizi să se simtă cumva afectaţi de acele proteste, nu total separaţi şi în totală siguranţă. Nu mă refeream la oamenii de afaceri obişnuiţi, ci la “capetele luminate” care participă la aceste conferinţe şi altele de acest gen.
Asa este, analizele ulterioare sunt mult facilitate pe de o parte de insusi faptul ca ai ragaz sa stai si sa gandesti, sa analizezi optiunile si – ne-presat de timp – s-o alegi pe cea mai buna, si pe de alta parte de faptul ca un fragment din analiza iti este deja gata-confirmat si certificat de catre realitate (poti vedea cu ochii tai ce urmari a avut varianta deja aleasa si pusa in practica, mai trebuie sa gandesti ce efecte ar fi avut celelalte variante).
DAR – provocarea cea mare este sa gasesti varianta optima “hic, hoc et nunc”, “la fata locului”, pe masura ce evenimentele se desfasoara, nu ulterior stand comod.