S-a tot vorbit în ultima perioadă despre proiectul minier de la Roşia Montană, semn că băieţii deştepţi de la RMGC nu mai au răbdare şi abia aşteaptă să înceapă prăduiala. Nu voi face acum o analiză kilometrică a tuturor aspectelor pe care le implică această afacere.
S-a scris şi s-a discutat foarte mult pe acestă temă. “Gabriel Resources” face în prezent o mega propagandă deşănţată, care prezintă “fabuloasele” avantaje pe care exploatarea le-ar aduce statului şi românilor în general. La Roşia Montană atmosfera este însă cu totul alta.
Estimările legate de valoarea rezervelor de aur şi argint sunt contradictorii. Unii spun că acolo ar fi aur în valoare de 400 de miliarde de euro, alţii că 200 de miliarde, iar alţii spun că de fapt adevărata miză ar fi rezervele uriaşe de uraniu care s-ar ascunde acolo.
Mai există o categorie de activişti care plasează dezbaterea exclusiv pe probleme de mediu şi de patrimoniu cultural, trecând sub tăcere faptul că se înstrăinează o bogăţie naturală de mare valoare pe plan internaţional, fără ca statul şi poporul român să aibă vreun beneficiu notabil.
Conform datelor oficiale puse la dispoziţie de RMGC, pe durata exploatării vor fi extrase 314 tone de aur şi 1480 tone de argint, care ar valora 7,5 miliarde USD. Proiectul minier din Roşia Montană va furniza aproximativ 4 miliarde de dolari economiei României. Din această sumă, 1,8 miliarde USD vor intra direct la bugetul de stat. Restul de 2,2 miliarde USD reprezintă bani cheltuiţi în România pentru salariile angajaţilor români, construcţii, energie electrică, materiale, transport, reactivi, piese de schimb şi altele.
Mai trebuie precizat că statul român deţine o participaţie de doar 19,3%, deci partea canadiană are 80,7% din afacere. Iar noi trebuie să îi credem pe cuvânt pe canadieni că banii cheltuiţi în România pentru salarii, construcţii şi restul se vor ridica la suma de 2,2 miliarde USD şi că toţi angajaţii vor fi numai români şi probabil majoritari din Roşia Montană. Mai există ceva care nu se prea potriveşte în mintea mea. Dacă statul român primeşte 19,3% din valoarea afacerii şi acest lucru înseamnă 4 miliarde USD, atunci, conform unui calcul simplu, valoarea totală a aurului şi argintului extrase ar fi de aproximativ 20 de miliarde USD, nu 7,5 miliarde aşa cum pretind cei de la RMGC! Spuneţi-mi dacă sunt eu tâmpit sau nu!
Dar, deşi au fost numeroase discuţii aprinse pe marginea acestui subiect, există un lucru care a fost ignorat total. Nimeni nu s-a gândit, măcar o clipă, cât aur rămâne, fizic, în România!!! Părerea mea este că zero grame! Din ţară vor pleca 314 tone de aur şi 1480 tone de argint şi noi vom primi în schimb nişte hârtii tipărite de americani, sau având în vedere că transferul se face prin sistemul bancar, ar puea fi doar nişte cifre tastate într-un calculator.
Chiar şi aşa, crezând că firma canadiană va aduce banii în formă fizică, în camioane burduşite cu dolari, văzând colapsul Statelor Unite, datoria publică astronomică pe care o au şi situaţia nesigură din zona euro, avem mari şanse să ne alegem, după o cădere totală a acestor valute internaţionale, cu o rezervă decentă de hârtie igienică, sau material de ars în sobă pentru iernile geroase. Închipuţi-vă în schimb care ar fi situaţia României, dacă ar avea 314 tone în plus la rezerva de aur a BNR şi ar putea valorifica pe piaţă 1480 tone de argint!