Ce efecte ar avea folosirea cianurilor la Roşia Montană

By | 18 august, 2011

Astăzi a început pe Internet o nouă dezbatere aprinsă legată de oportunitatea începerii proiectului de exploatare minieră de la Roşia Montană. Acest subiect a fost repus pe tapet de Traian Băsescu, care, aflându-se azi la Sulina, a spus că “proiectul Roşia Montană trebuie făcut, dar cu renegocierea împărţirii beneficiilor”.

Am găsit pe Youtube un filmuleţ care arată efectele pe care le are exploatarea minieră pe bază de cianuri. Am postat şi descrierea autorului clipului pentru a înţelege mai bine imaginile.

Am realizat acest video ca o dovadă a pericolului real pe care îl reprezintă exploatarea minieră pe bază de cianuri – Roşia Montană: ceea ce vă pregătesc americanii sunt mai multe lacuri de decantare pline cu cianură!!! Acidul cianhidric are temperatura de fierbere-evaporare la 26,8 grade C, rezistă în aer timp îndelungat, cantitatea reducându-se la jumătate în 1 – 3 ani. În zilele călduroase care depăşesc 27 grade C, cianura existentă în iazul de decantare se evaporă, iar deasupra iazurilor se formează nori de ioni de cianură, care datorită curenţilor de aer sunt transportaţi la distanţe cuprinse între: 2 – 300 km faţă de aceste iazuri, în cazul Roşiei Montane ajungând şi afectând locuitori din întregul Ardeal.

Oamenii sunt expuşi la cianuri prin intermediul ploilor acide, respirând aerul, bând apa, atingând solul, apa care conţine cianuri, sau mâncând alimente din zonele afectate cu cianuri. Toate persoanele care locuiesc în vecinătatea zonelor unde se foloseşte cianura prezintă un risc sporit de expunere şi otrăvire cu cianură. Expunerea repetată la cianuri, chiar şi în doze mici, timp mai îndelungat, fără a se elimina sursa de contaminare, are efecte extrem de grave asupra tuturor fiinţelor vii. Intoxicaţiile cu cianură (în situaţia că doza nu este letală – 50 mg) provoacă modificări ale respiraţiei, ameţeli, dureri de cap, vărsături, convulsii, pierderea cunoştinţei, afectarea creierului şi a inimii, producerea de arsuri şi iritaţii ale pielii.

Este absolut necesar ca opinia publică şi moţii în special să cunoască şi un alt aspect şi anume acela că, iazul de la Valea Cornea = 400 hectare = 4 milioane mp x 3 metri apă cu cianură, adâncimea în medie = volum de 12 milioane mc apă cu cianură (care depăşeşte de zeci de ori doza letală pentru om), într-o situaţie extremă (cutremur, alunecare de teren, surpări datorate unor explozii în cariere, ploi şi zăpezi abundente), ruperea – fisurarea barajului de peste 180 m înălţime înseamnă deversarea a peste 12 milioane mc de otravă care ar afecta complet viaţa moţilor din localităţile: Roşia Montană, Bucium, Abrud, Zlatna, Brad, a localităţilor învecinate cu EFECTE CATRASTOFALE pe tot cursul inferior al râului Arieş, Mureş, a râului Tisa, a Dunării, a Mării Negre, cu impact transfrontalier asupra a milioane de oameni. Cărţile de istorie, într-o asemenea situaţie, peste decenii s-ar putea să spună: “… aici, în zona Roşia Montană-Abrud-Câmpeni-Zlatna-Brad-Alba Iulia, au trăit cândva românii şi moţii…”.

Localitatea Geamăna din Munţii Apuseni este înghiţită, bucată cu bucată, de un lac imfam cu ape otrăvite. Unica mărturie că pe Valea Sesii, în judeţul Alba, se afla localitatea Geamăna e turnul vechii biserici, care se înaltă dintr-un lac de steril, a cărui apă este înroşita de deşeurile de la exploatarea de cupru de la Roşia Poieni. Şuvoaie de apă roşie ca sângele se preling pe versanţi. Se varsă apoi în lacul-mormânt sub care e îngropat satul Geamăna. Un lac roşu pe margini, din cauza depunerilor de cupru, iar în rest alb şi cenuşiu, dar niciodată limpede. Lacul artificial, întins pe o suprafaţă de peste 120 de hectare, a fost format pentru a înmagazina milioanele de tone de steril rezultat ca urmare a exploatării de cupru de la Roşia Poieni.

Numai turnul şi acoperisul bisericii vechi de sute de ani şi câteva cruci din cimitir mai amintesc de faptul că malul cenuşiu ascunde ceea ce, odată, era cel mai mândru sat din zonă. La mai bine de 30 de ani de la începerea exploatării de la Roşia Poieni, peisajul e sinistru.

Mina care cândva le-a schimbat în bine destinele oamenilor, oferindu-le locuri de muncă, a distrus iremediabil localităţile din zonă: Geamăna şi alte şase cătune (Vinta, Valea Holhorii, Sasa, Holobani, Curmătura, Barzani) au dispărut sub lacul de steril. În pântecele lui, monstrul hulpav a înghiţit peste 1000 gospodării iar pe unele le-a acoperit sub 120 m de nămol otrăvitor!!! Apele acide provenite din exploatarea de cupru se scurg de pe haldele de steril în iazul de decantare Valea Sesei. În cazul unor ploi torenţiale, râul Arieş, aflat în apropiere, ar putea fi puternic poluat, apele putând ajunge rapid şi în râul Mureş. Acesta este şi motivul pentru care apele acide trebuie, în permanenţă, neutralizate cu var.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

CommentLuv badge