Deoarece nu se mai poate cu actuala echipă guvernamentală, primul ministru al României s-a gândit să aducă 9 experţi japonezi pentru posturile de miniştri. Iată numele membrilor noului cabinet:
1. Nimika Nuimoka
2. Yaspaga Shidute
3. Vreypostu Daybanu
4. Undeypliku Katesparg
5. Winoakuma Kuosuma
6. Furatzara Kutotu
7. Bagabany Labayatu
8. Totkumita Madeskurk
9. Nufurytu Furyo
Primită pe e-mail.
După căderea comunismului şi adoptarea Legii 15/1990, prin care Petre Roman a deschis calea înstrăinării avuţiei naţionale, cei care s-au succedat la putere au proclamat mereu necesitatea privatizărilor, ca mijloc de dezvoltare economică.
Ani de-a rândul sistemul economic naţional a fost distrus şi mii de fabrici şi companii de stat, foste ale întregului popor, au fost desfiinţate, sau vândute străinilor, la presiunea FMI, sau ca preţ pentru intrarea în UE.
Numai că, aşa cum este de părere Ilie Şerbănescu, nici măcar nu a fost vorba de privatizări autentice, ci de transferuri către alte state.
Privatizarea înseamnă vânzarea pachetului majoritar către o firmă privată, iar transferul este vânzarea controlului într-o firmă către un stat străin. Aşa s-a întâmplat cu Petrom, care a fost preluat de statul austriac, cu Romtelecom, care a fost dat statului grec; trei reţele de distribuţie a energiei electrice, în frunte cu Muntenia Sud, care era şi cea mai prosperă, au ajuns pe mâinile statului italian; Electrica Oltenia – la statul ceh; Distrigaz Sud – este a statului francez… Noi nu am privatizat, noi am făcut transferuri şi ne batem cu pumnii în piept că asta trebuia să facem. De fapt, aşa ne-am legat de mâini singuri şi ne-am privat de atuurile noastre economice.
Sursa: Formula AS
De două zile delegaţia FMI se află din nou la Bucureşti pentru a pune la cale cu Băsescu ultimele transferuri care am mai rămas de făcut: sistemul energetic, Roşia Montană, Tarom, CFR-Marfă. Cu banii de la sănătat, transferul salvărilor şi spitalelor la americani s-a amânat, pe motiv de proteste…
Blogul CariereMedia a lansat, sub formă de zvon, informaţia conform căreia o serie de afacerişti din sfera puterii ar face ample operaţiuni financiare şi de relocare a afacerilor proprii în afara ţării, cu referire în mod special la Elena Udrea şi Dorin Cocoş.
Tot din domeniul acţiunilor financiare de culise se pare că mai mulţi oameni importanţi sunt gata să-şi reloce activele în străinatate. Bursa zvonurilor insinuează ca în conturile Elenei Udrea şi ale lui Dorin Cocoş s-ar fi înregistrat mai multe operaţiuni de acest gen.
Subiectul este dezvoltat de site-ul Ghimpele, care prezintă şi o serie de afaceri ale cuplului Udrea – Cocoş, indicându-le pe cele susceptibile de a fi mutate în alte zone ale Europei.
Printre afacerile patronate de cei doi beneficiari Dalli, Udrea şi Cocoş, se află E.H.I. Întreţinere şi Curăţenie SRL – Activităţi de întreţinere şi curăţare a clădirilor, E.H.I. Restaurant SRL – Restaurante, E.H.I. Management SRL – Activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management, Euro Hotels International Co SRL – Hoteluri şi alte facilităţi de cazare similare, Eurohotels şi Asociaţii SRL – Hoteluri, Centrul de Evaluare Medicală şi Testare a Forţei de Muncă SA, Clamari Trading Impex SRL – Închirierea şi subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate şi Medcomplex SRL – Activităţi de asistenţă medicală generală etc.
Pe fondul evenimentelor din ultimele zile, când societatea civilă a ieşit în stradă pentru a manifesta împotriva regimului Băsescu, o vizibilă ”agitaţie” juridică şi financiară a cuprins aceste business-uri. Se fac retrageri, transferuri şi alte operaţiuni neobosite; gurile rele spun că Eurohotels caută soluţii pentru deschiderea unor hoteluri în ţări precum Serbia sau Moldova şi lichidarea afacerilor din România. Aceleaşi surse vorbesc despre reorientarea afacerilor medicale către piaţa din sudul Europei – şi în contextul retragerii Legii Sănătăţii care ar fi favorizat operatorii privaţi.
Se scufundă corabia? Sunt îngrijoraţi aceşti afacerişti de partid că afacerile lor vor fi compromise în eventualitatea unei schimbări de regim? Se teme Elena Udrea că ar putea fi nevoită să răspundă în faţa legii pentru anumite afaceri oneroase, sau abuzuri în gestionarea banului public?
Jandarmii îşi vor primi restanţele din anul 2011. Jandarmii vor primi peste 5.000 de lei fiecare, după protestele din ţară.
Nu este însă vorba de prime, spun şefii lor, ci de restanţe din 2011 la alocarea banilor pentru echipament şi mâncare.
Fiecare jandarm va primi 5.500 de lei, suma reprezentând restanţe din anul 2011 pentru echipamente – 2.000 de lei pe an – şi mâncare – 3.500 lei.
Poliţiştii nu vor primi aceşti bani.
Se pare că a fost dat un ordin ca jandarmii să-şi primească banii cât mai repede cu putinţă.
Sursa: Antena 3
Asta ca să nu vă miraţi cumva de ce sunt jandarmii aşa de zeloşi şi bat oamenii de pe stradă, îşi urcă în dube şi depăşesc norma la procese verbale întocmite! Normal. dacă Băsescu e jupân şi are banu’!
Update 24 ianuarie 2012:
Am căutat din nou ştirea pe site-ul Antena 3 şi articolul respectiv a dispărut. În schimb, un alt articol apărut în Libertatea vorbeşte de restituiri în valoare de maxim 500 de lei.
Jandarmii îşi vor primi restanţele din anul 2011, care ar ajunge, conform unor surse din Ministerul de interne la aproximativ 500 de lei pentru fiecare angajat.
Sursele apropiate conducerii ministerului spun că banii ce urmează să-i încaseze jandarmii n-ar fi prime pentru modul în care şi-au făcut treaba în timpul protestelor ci restanţe din 2011. Concret, jumătate din sumă are reprezenta o parte din norma de hrană, iar cealaltă jumătate banii bani pentru echipament.
Conform aceloraşi surse, se pare că a fost dat deja un ordin ca janadarmii să-şi primească banii cât mai repede, undeva luni sau marţi săptămâna viitoare.
Lanţul de magazine de cartier Mic.ro, deţinut de omul de afaceri Dinu Patriciu, se închide astăzi. Reţeaua de peste 700 de magazine de proximitate dezvoltată în mai puţin de doi ani îşi închide porţile din cauza managementului defectuos, a preţurilor ridicate şi a expansiunii prea rapide.
Mic.ro, deţinut de firma Mercadia Holland (care operează lanţurile de magazine Mic.ro şi Mac.ro, cu 6 hipermarketuri), şi în care Dinu Patriciu îi are parteneri pe Dan Ionescu, fostul director de operaţiuni la Rompetrol, şi Dorin Gherman, fostul CEO la Rompetrol, a început să scârţâie încă din vara anului trecut, când au fost închise mai multe magazine din ţară. Agonia a durat mai multe luni, timp în care magazinele s-au golit de marfă şi de angajaţi. Săptămâna trecută, unii furnizori au fost înştiinţaţi oficial să nu mai livreze marfă, întrucât reţeaua Mic.ro, se va închide începând cu 17 ianuarie.
Numeroasele zvonuri care circulau pe piaţă l-au determinat pe Dinu Patriciu, proprietarul Mic.ro, să afirme în luna noiembrie 2011, chiar înainte de închiderea unor magazine din provincie, că reţeaua „nu este aproape nici de închidere, nici de insolvenţă” şi a evitat să facă publică valoarea datoriilor lanţului de magazine. Patriciu a precizat atunci că cererile de insolvenţă ale Mic.ro din partea câtorva creditori sunt rezolvabile.
Sursa: Tricolorul
Asta-i viaţa, teoria nu se potriveşte mereu cu practica! Atunci când faci combinaţii cu statul, banul vine uşor şi afacerea e sigură, dar când îţi încerci norocul pe “piaţa liberă”, unde acţionează “mecanismele de piaţă” şi “mediul concurenţial”, aşa cum îi place să spună unui neoliberal sau “libertarian” convins, ei… atunci nu-i chiar aşa de simplu cum crede lumea!
După cum am mai spus, noua Lege a Sănătăţii se află acum în „dezbatere” publică. Dezbaterea este, fireşte, după modelul băsist, adică voi dezbateţi şi noi hotărâm ce vrem noi.
Dacă va fi adoptată, această lege va introduce în lanţul sistemului de servicii medicale o nouă verigă: casa de asigurări privată. Mai precis este vorba de o firmă căpuşă, cum de altfel există în cazul mai tuturor serviciilor publice: distribuţia şi producţia de energie electrică, termoficare, poştă, pe scurt peste tot unde se poate introduce intermedierea a unor servicii publice.
O casă privată de asigurări de sănătate este o firmă particulară şi deci singurul scop pe care îl urmăreşte este propriul profit. Şi care este modalitatea prin care o companie îşi poate mări profitul? Evident acest lucru se realizează prin încasări cât mai mari şi cheltuieli cât mai mici.
Încasările mari vor fi realizate pe seama pacienţilor, care vor fi ademeniţi cu un marketing îmbietor şi se va specula faptul că „sănătatea e mai bună decât toate” şi deci nu se face rabat la bani în acest caz.
Cheltuielile reduse se vor face prin negocierea unor contracte cât mai ieftine cu medicii şi spitalele, care vor compromite astfel calitatea serviciilor. Pe de altă parte se va ajunge, la fel ca în America – în ceea ce priveşte eligibilitatea asiguraţilor pentru plata asigurărilor medicale – la acordarea cu mare greutate a sumelor necesare unor operaţii sau tratamente mai costisitoare.
După cum se ştie, în America firmele private scornesc tot felul de reguli şi caută tot felul de chiţibuşuri avocăţeşti, pentru a întârzia sau a nu aproba deloc plata poliţelor de asigurare de sănătate. Asta pentru că, mai puţine poliţe pătite şi mai multe asigurări încheiate, înseamnă profit mai mare pentru companie.
Prin urmare, dacă se va aplica acelaşi sistem şi în România, unde în plus, pe lângă asigurarea privată, mai trebuie să o plăteşti în continuare şi pe cea la stat, rezultatul va fi că cetăţenii români vor plăti mai mult pentru aceleaşi servicii de sănătate, sau chiar mai proaste. Şi asta va fi posibil doar pentru cei care au suficienţi bani!
Aşa că mă întreb, pentru cine vrea Băsescu să reformeze şi să modernizeze statul; pentru cetăţeni, sau pentru clica de căpuşari autohtoni şi internaţionali, care vor face profit profit, nu prin crearea de plus-valoare, ci din sărăcia şi disperarea românilor?!
Noua Lege a Sănătăţii poate fi rezumată foarte pe scurt astfel: vom plăti bani grei la firme private de asigurări de sănătate, pentru servicii medicale, pe care statul le oferea până acum gratuit.
Ca să vă daţi seama mai bine cum stau lucrurile cu această lege, iată principalele modificări pe care ea le aduce în sistemul naţional de sănătate:
1. Casele de asigurări, gestionate de stat, vor fi înlocuite de unele private.
2. Contribuţia rămâne neschimbată: 10,7% din venit pentru salariaţi, 5,5% pentru pensionari
3. Contribuţia aceasta acoperă pachetul serviciilor de bază. Pentru restul situaţiilor, pacientul va fi nevoit să încheie o asigurare privată de sănătate
4. Această asigurare privată în plus, numită asigurare voluntară, poate acoperi diverse afecţiuni. Cu cât sunt mai multe, cu atât asiguratul va plăti mai mult, evident. Preţurile pornesc de la 30 de lei pe lună şi nu pot depăşi valoarea de 50 de euro pe lună.
5. Mecanismul este asemănător cu cel de la autovehicule, unde şoferul plăteşte o asigurare obligatorie (RCA) şi una suplimentară (CASCO). În sănătate, CASCO va fi această asigurare voluntară.
6. Spitalele private vor fi obligate să accepte toate cazurile sosite la Camera de Gardă. Aici, pacientul, chiar dacă nu este client al spitalului, va primi îngrijirea de urgenţă. După stabilizare, va fi transferat la unul dintre spitalele cuc are are contract casa de asigurări de sănătate privată de care pacientul aparţine.
7. Dacă si nevoie de servicii medicale şi nu ai decât asigurarea obligatorie, vei fi obligat să scoţi bani din buzunar. Cei care nu sunt înscrişi la asigurator vor fi înscrişi automat după expirarea termenului. CUM? Destul de simplu. La prima prezentare la medic, asiguratorul care are contract cu spitalul va prelua respectiva persoană.
8. Sunt scutite de la plata asigurării de sănătate următoarele categorii: copiii sub 18 ani, studenţii până în 26 de ani care nu realizează venituri, soţul/ia şi părinţii aflaţi în întreţinerea unui asigurat, persoanele cu handicap care nu realizează venituri din muncă, pensie sau alte surse, bolnavii incluşi în programele naţionale (cancer, TBC, hemofilie, transplantaţi) şi femeile însărcinate.
9. Ministerul Sănătăţii va negocia cu companiile farmaceutice numărul pacienţilor ce pot fi trataţi din banii disponibili pentru programele naţionale. Programele naţionale consumă mai mult de o treime din bugetul de medicamente. Vorbim aici inclusiv de bolnavii de cancer, diabet, HIV/SIDA sau de oamenii care au nevoie de un transplant.
10. Spitalele pot deveni fundaţii sau societăţi comerciale pentru a atrage resurse, iar fondatorul sau acţionarul unic ar fi administratorul actual, care în majoritatea cazurilor este administraţia locală. Măsura a fost luată deoarece, cu statutul de fundaţie sau societate, este mult uşurată munca managerială pentru atragerea de fonduri şi investiţii. Ar fi posibilă şi o investiţie privată într-un spital, de pildă.
Sursa: Realitatea
Guvernanţii, în foamea lor tot mai mare de bani şi datorită faptului că nu ştiu şi nici nu sunt interesaţi să adopte măsuri menite să încurajeze şi să sprijine activitatea economică din mediul privat, au ca singură soluţie pentru mărirea veniturilor bugetare creşterea continuă a taxelor şi impozitelor.
Astfel la anul vom plăti mai mult pentru majoritatea produselor, din cauza măririi unor accize, ca urmare a noilor prevederi din Codul Fiscal şi posibil din cauză că vor fi mărite şi taxele locale, la cererea asociaţiilor primarilor.
Gheorghe Ialomiţianu a precizat, astăzi, la o conferinţă de presă, că există două propuneri venite de la asociaţiile primarilor: una vizează eliminarea pafonului de 20% prevăzut în Codul Fiscal pentru libertatea autorităţilor locale de a majora impozitele şi taxele locale, iar cea de-a doua se referă la stabilirea unor criterii clare ce ar permite majorarea diferenţiată a taxelor şi impozitelor locale în funcţie de nivelul de dezvoltare a zonei şi de “puterea de plată a contribuabililor”.
Sursa: Capital
Modificarea Codului Fiscal, decisă şi votată anul acesta, urmează a intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2012. Printre cele mai importante prevederi se află şi plata de impozite pe veniturile obţinute din orice sursă, creşterea accizelor la motorină şi modificarea termenului de depunere a declaraţiilor.
Astfel, potrivit noilor modificări, accizele la motorină vor creşte de la 1 ianuarie cu 4,4%, de la 358 euro la 374 euro/tonă, iar cele pentru cafea vor fi menţinute şi în 2012, deşi eliminarea lor era programată încă din 2010.
De asemenea, toate companiile care nu şi-au reevaluat clădirile în ultimii trei ani vor plăti impozite majorate până la 20% din valoarea de inventar.Procentul va urca la 40% în cazul în care operaţiunea nu a fost efectuată în ultimii cinci ani.
Sursa: Realitatea
Nici pentru conducătorii auto veştile nu sunt prea bune:
Anul nou nu aduce veşti bune pentru şoferi. Poliţa RCA s-ar putea scumpi cu 30-40%, iar amenzile pentru abateri în trafic vor fi mai mari odată cu creşterea salariului minim pe economie. Iar veştile rele nu se opresc aici. Tot de la anul intră în vigoare şi noua taxă de poluare.
Sursa: Realitatea
Aş vrea să vă urez un An Nou fericit, dar mi-e jenă! 
Nu se mai îndoieşte nimeni, cred, de faptul că România este raiul hoţilor, escrocilor, al ţepelor şi al ingineriilor financiare de tot felul.
Am găsit o listă cu cele mai mari tunuri şi fraude derulate în perioada 1900 – 2007:
1. Naţionalizare (1947 – 1962) – 9 mld. euro
2. Depuneri CEC pentru Dacii – 6 mld. euro
3. Faliment bănci (1998 – 2000) – 4 mld. euro
4. Falimentul Marmorosch-Blank (1931) - 491 mil. euro
5. Afacerea Skoda (1930) – 280 mil. euro
6. FNI, fond de investiţii (2000) – 150 mil. euro
7. Caritas, joc piramidal (1993 -1994) – 80 mil. euro
8. MTS Leasing (2005) – 50 mil. euro
9. SAFI, fond de investiţii (1996) - 40 mil. euro
10. Afacerea Bachus (1971 – 1978) - 21 mil. euro
11. Gerald, joc piramidal (1993-1994) – 20 mil. euro
12. Afacerea Pavajul (1934) – 10,5 mil. euro
13. Mega-Caritas, joc piramidal – 4 mil. de euro
Total: 20 mld. euro
Sursa: fin.ro
Sunt multe de spus şi de comentat aici, pentru fiecare caz în parte, dar ceea ce trebuie reţinut, în linii mari, este faptul că toate hoţiile, fraudele şi trădările naţionale petrecute în România după 1989, s-au desfăşurat după acelaşi model ca şi cele din perioada interbelică sau din perioada paşoptistă şi a Războiului de Independenţă, iar cei care au furat şi au lăsat statul să acopere pagubele, din banii cetăţenilor, nu au plătit niciodată pentru crimele comise şi nici nu au înapoiat banii furaţi din avuţia naţională.
Am greşit cu excesul de capital străin în privatizarea băncilor, trebuie să fim atenţi în celelalte domenii în care putem ajunge în situaţii asemănătoare. Excesul de capital străin creează volatilităţi pe care nu ni le putem permite.
Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR)
Cu toate astea guvernul Băsescu-Boc, la “recomandarea” FMI, care de 21 de ani ne vrea numai binele, intenţionează să vândă o serie de companii de stat de importanţă strategică din domeniul energetic, transporturi şi comunicaţii.
