Într-o zi, vecinul nostru de bloc şi-a luat un aparat de aer condiţionat. Era un zăduf îngrozitor, dar noi n-aveam aparat de aer condiţionat şi nici bani ca să ne cumpărăm unul. Sufeream de căldură şi de invidie. Aveam însă o bibliotecă. Ne-am uitat în ea şi am scos cugetările lui Seneca. Am citit de acolo o pagină-două despre bine şi sensul vieţii şi, deşi cald tot ne era, nu l-am mai invidiat pe vecin.
Ceva mai târziu, vecinul şi-a deschis un butic şi a început să umble îmbrăcat la costum la patru ace. Noi – tot cu blugi. Nu-i nimic – ne-am zis liniştiţi, citind un capitol din “Etica” lui Spinoza.
Apoi vecinul a apărut deodată într-un Megane argintiu. Noi n-aveam nici bicicletă, dar l-am dispreţuit citind din “Phaidon” al lui Platon.
Mai târziu, vecinul a schimbat Meganul pe Merţan. Nu ne-a păsat, căci şi noi îl schimbaserăm deja pe Platon cu Aristotel.
Şi-a luat şi un 4×4, cel mai mare de pe stradă. Noi l-am luat pe Marcus Aurelius, care ne-a făcut să zâmbim împăcaţi.
A mai trecut o vreme şi vecinul şi-a luat nevastă nouă: blondă, frumoasă, tânără. Noi – tot cu cea veche, dar am luat Evanghelia dupa Ioan.
Vecinul şi-a îmbrăcat soaţa cu o garderobă întreagă şi cu blănuri, başca bijuteriile. Noi ne-am îmbrăcat spiritul citind din “Ecleziast”.
În fine, vecinul s-a mutat într-o vilă la şosea cu gard mare, bodigarzi şi piscină. Am rezistat şi de data aceasta eroic, citind “Richard III”.
A urmat o a doua vilă – la munte. După ce am văzut-o, ne-am consolat cu “Macbeth”.
O a treia – la mare: am recurs la “Învierea” lui Tolstoi, al cărei efect l-am consolidat cu “Ghilgameş”, Ghandi şi “Declaraţia de iubire” a lui Liiceanu. Ne-am simţit cu mult mai bine.
L-au dat la televizor la o emisiune foarte populară. Ne-am stăpânit emoţia cu o porţie de Caragiale.
L-au dat a doua oară cu mare succes: am fi suferit dacă nu ne-ar fi ajutat Ananda Coomaraswamy, Cartea lui Iov şi Cazul Wagner al lui Nietzsche.
Aşa a trecut ceva mai mult timp… Vecinul îşi lua case, maşini, iahturi, femei. Noi răspundeam cu Balzac, Thomas Mann, Hegel, Berdiaev. Lupta era strânsă, dar echilibrată.
În sfârşit, într-o zi l-au arătat cu cătuşe la mâini, umflat de DNA. Am răsfoit atunci fericiţi “Apocalipsa”. Dar peste vreo două săptămâni, vecinul nostru era eliberat şi chiar şi-a anunţat candidatura pe listele unui partid majoritar.
Scârbiţi, ne-am uitat în bibliotecă. N-am mai văzut nimic. Ne-am uitat pentru a doua oară. Nu ne-a venit să credem. Pentru a treia oară ne-am uitat cu atenţie. Acelaşi rezultat: citiserăm toate cărţile.
Şi atunci ne-a cuprins invidia…
Popor român, nu te-ai săturat să stai pe locul mortului şi să fii condus de toţi tâmpiţii?
Dan Puric
Primită pe e-mail.
Banc muc-alit:
Ce faci cand esti conservator?
Iti scoti mucii dintr-o nara si-i bagi in cealalta
Ce faci cand esti capitalist?
Iti tii mucii in nas pana cand pretul lor va creste mai mult.
Ce faci cand esti optimist?
Ii tii in nas pana se usuca si cad singuri.
Ce faci cand esti pesimist?
Ii tii in nas stiind ca degeaba-ti sufli nasul, oricum nu vor iesi.
Ce faci cand esti realist?
Stii ca fie iti sufli nasul, fie nu, alti muci vor aparea.
Ce faci cand esti politician?
Ii tii in nas pentru a parea bolnav si a provoca mila populatiei.
Ce faci cand esti popa?
Cantatul pe nas suna celest in biserica, asa ca-i pastrezi.
Ce faci cand esti zidar?
Ii lasi sa se amestece cu mai mult nisip, ca sa poti tencui cu ei.
Ce faci cand esti Bula?
Ii scoti usurel sa nu se rupa, si faci bilute cu ei pe care le arunci cu rigla.
Ce faci cand esti tzaran?
Ii sufli de perete.
Ce faci cand esti om de stiinta?
Ii verifici de 3 ori pe zi la microscop, apoi ii pui cu grija la loc.
Ce faci cand esti filosof?
Ii scoti, constati ca toti mucii sunt la fel si-i bagi la loc.
Ce faci cand esti psiholog?
Ii scoti si-ti dai seama ca astfel te autopedepseai, producand muci in continuu.
Ce faci cand esti roman?
Ii ungi pe paine si-i mananci cu pofta, deoarece nu au E-uri.
Ce faci cand esti tigan?
Furi mucii de la roman si-i vinzi pe mai nimic.
Ce faci cand esti bucatar?
Daca-s putini, ii presari drept condiment. Daca-s mai multi, faci o salata. Daca-s multi si tari, faci un blat de tort. Daca-s moi, ii pui in zacusca. Daca ai musafiri, ii sufli intr-o pizza pe care o vor manca toti.
Ce faci cand esti XXX?
Citesti acest banc scobindu-te in nas :))
(in loc de XXX pui numele victimei careia ii vei trimite bancul pe mail)
Daca-l iei pe Puric la puricat, constati ca are mereu o dreptate puriceasca, observand lucrurile din jur amanuntit, profund, la nivel puricoscopic. I-am citit cartile, stilul e foarte simpatic, nici nu l-as numi stil(canon, constrangere literara) ci mai degraba exprimarea profunda si nedemonstrativa a patriotismului. Puric nu are nevoie de mii de cuvinte, nu face gargara, scrie scurt si la obiect, e ca si cum ar matematiza divin arta in genere.
As scrie un eseu despre invidie, dar cum nu cunosc deloc sentimentul, mi-ar trebui un puric de imaginatie scriitoriceasca:d Trecand ultrarapid prin niste etape, mi-am dat seama ca degeaba ai si degeaba nu ai, ca totul poate sa fie sau nu perisabil, inclusiv istoria ta, clipele, prostelile, jocurile si joaca, vorbele sau actiunile. Nu tind sa ajung undeva cu asta. Stoicii? Un filosof adevarat nu-ti spune sa te abtii, ci pune in balanta a avea cu a fi, a fi cu a parea, a parea cu a fi acceptat, a avea cu a fi acceptat samd.
Desi cred ca am fost de cateva ori invidios pe altii mai inteligenti decat mine. Insa nu strugurii acri m-au facut sa-i deplang, ci logica. Odata cazut in capcana inteligentei, cale de intoarcere nu mai e.
Dar sunt multe paradoxuri in lumea asta. Daca de exemplu cineva ajunge invidios pe „fericirea” altora (matematic vorbind, fericirea e un crez; probleme avem toti), nu „merita” sa ajunga fericit prea curand. Merita insa un purice care sa-l piste mereu, pana se trezeste 🙂
dan Puric e un mare roman! Are un „firesc” de-a se exprima… vede lucrurile dintr-o perspectiva reala…si nu se teme sa vorbeasca…
EXTRAS LOGIC simplu:
– cei care-si IMBRACA SPIRITUL ajung sa traiasca mai mult in imaginar.
– escrocii scapa cu cativa ani de pârnaie si IES REALIZATI MATERIAL,
impreuna cu tot neamul lor VIITOR, care nu va mai fi nevoit:
NICI SA MUNCEASCA pt salariul minim pe economie
si NICI sa-si imbrace spiritul pe stomacul gol.
Cuvinte frumoaste am citit pe aceasta pagina. Va urez mult spor in ceea
ce faceti.
obiecte bisericesti´s last blog post ..obiecte bisericesti