Grăbeşte-te încet!

By | 20 aprilie, 2010
Distribuie prietenilor!

Următorul text l-am primit pe e-mail. Am verificat pe Internet şi am descoperit că se găseşte în număr foarte mare pe multe alte site-uri, bloguri, formuri etc. Cu toate astea oamenii nu se ghidează în viaţă după principiile înţelepte descrise aici.

Mie îmi place foarte mult pentru că reflectă exact filosofia mea de viaţă. Mediul în care am lucrat era caracterizat printr-un stil de lucru bazat pe criză de timp, grabă, nervi, istericale şi zăpăceală. Cu toate astea mulţi se mirau să mă vadă mai mereu relaxat, calm şi cu toate sarcinile îndeplinite în timp util, sau cu mult chiar înainte de termenul limită. Reuşeam să fac acest lucru prin organizare, calm şi ritm. Textul de mai jos reflectă într-un fel această filosofie şi atitudine faţă de muncă şi viaţă.

În curând se împlinesc 18 ani de când am început să lucrez la Volvo, o întreprindere suedeză. A lucra cu ei este ceva foarte interesant. Orice proiect aici ia 2 ani pentru a se concretiza, oricât de ingenioasă sau simplă ar fi ideea. Este o regulă.

Procesele de globalizare cauzează în noi (brazilieni, argentinieni, columbieni, peruani, venezuelieni, mexicani, australieni, asiatici etc…) o anxietate generalizată în căutarea de rezultate imediate. În consecinţă, stilul nostru rapid nu se încadrează deloc cu termenele de scadenţă întârziate ale suedezilor.

Suedezii dezbat şi iar dezbat, organizează “n” şedinţe, efectuează evaluări, etc…, ŞI LUCREAZĂ … după o schemă mult mai încetinită. Ceea ce este uimitor, este că acest stil tot timpul dă rezultate, în timpul lor (al suedezilor), astfel că, punând
împreună maturitatea necesităţii cu tehnologia potrivită, nu prea înregistrează pierderi.

Pe scurt:
1) Suedia este de mărimea unui singur stat din Mexic;
2) Nu are decât 2 milioane de locuitori;
3) Cel mai mare oraş, Stockholm, abia dacă are 500 de mii de locuitori, aşa ca o mică localitate din Mexic;
4) Mari întreprinderi cu capital suedez: Volvo, Scania, Ericsson, Electrolux, ABB, Nokia, Nobel Biocare etc.

Nimic rău în asta, nu-i aşa? Pentru a avea o idee de importanţa lor, ajunge să menţionez că Volvo face motoarele propulsoare ale navetelor de la NASA…

Poate se înşeală suedezii, dar ei sunt cei care-mi dau mie salariul. Trebuie să menţionez că nu cunosc un alt popor care să aibă o cultură colectivă ca a suedezilor.

Vă voi povesti o scurtă istorie doar ca să vă faceţi o idee.
Prima dată când m-am dus în Suedia în 1990, unul dintre colegii mei suedezi mă aducea la serviciu în fiecare dimineaţă cu maşina lui. Era în septembrie, era frig şi fulguia. Ajungeam foarte repede la întreprindere şi el parca maşina tot timpul foarte departe de intrare. În fiecare dimineaţă vin în jur de două mii de angajaţi cu maşina la serviciu…

În prima zi nu am făcut niciun comentariu, nici în a doua sau în a treia, dar într-una din zilele ce au urmat, cu un pic mai multă încredere, l-am întrebat pe colegul meu:
– Aveţi locuri de parcare fixe aici? Am văzut că parcarea este complet goală când ajungem şi totuşi tu parchezi la mare distanţă de intrare.
Iar el mi-a răspuns pur şi simplu:
– Nu, dar noi, care ajungem foarte devreme, avem tot timpul să mergem până la intrare, dar cei care ajung mai târziu, au mai multă nevoie să găsească locuri mai aproape de intrare, nu crezi?

Imaginaţi-vă ce faţă am facut. Şi acest lucru a fost suficient ca să-mi schimb în profunzime mentalitatea.

Mai nou, în Europa există un curent denumit “Slow Food” (Slow Food International Association) , Asociaţia internaţională a alimentaţiei cu răbdare, al cărei simbol este melcul, îşi are centrul în Italia.

Ceea ce predică această mişcare “slow food” este că oamenii trebuie să mănânce şi să bea lent, pentru a savura mâncarea, pentru a se bucura de procesul de prepare al mâncării, împreună cu familia, cu prietenii, fără grabă şi de calitate.

Ideea este de a se contrapune spiritului “fast food” şi a tot ceea ce reprezintă el ca stil de viaţă. Surpriza este că această mişcare “slow food”, serveşte ca bază pentru o mişcare mult mai amplă numită “Slow Europe”, după cum descrie revista “Business Week” în ultimele sale ediţii europene. Totul a pornit de la punerea în discuţie a grabei şi nebuniei generate de globalizare, de dorinţa de a avea nivelul vieţii în cantitate mare, opus la a avea calitate, (mă refer la calitate de viaţă, sau calitate umană).

Conform revistei “Business Week”, muncitorii francezi, chiar dacă lucrează mai puţin (35 de ore pe săptămână), sunt mai productivi decât colegii lor americani sau britanici. Şi germanii, care în multe întreprinderi au implantat săptămâna de 28,8 ore de muncă, au văzut productivitatea crescând cu un lăudabil 20%. Această atitiudine, numită “slow attitude”, atrage atenţia până şi americanilor, discipolii lucrului rapid, imediat şi în cantitate mare. Pe de altă parte, această atitudine fără grabă nu înseamnă să se faca mai puţin, nici să se obţină calitate şi productivitate mai mici, ci mai multă perfecţiune, atenţie la detalii şi mai puţin stress.

Practicând acest lucru în viaţă, înseamnă o întoarcere la valorile familiei, ale prietenilor, ale timpului liber, ale bunei comodităţi, ale vieţii în micile comunităţi. O întoarcere la AICI, prezent şi concret, opus lui MONDIAL, indefinit şi anonim, înseamnă a relua valorile esenţiale ale fiinţei umane, a micilor plăceri ale cotidianului, ale vieţii simple şi ale convieţuirii, ale religiei şi credinţei.

ÎNSEAMNĂ UN MEDIU DE LUCRU MAI PUŢIN COERCITIV, MAI VESEL, MAI CALM, ŞI TOTUŞI MAI PRODUCTIV, MEDIU ÎN CARE TOŢI OAMENII FAC CU PLĂCERE CEEA CE ŞTIU EI MAI BINE SĂ FACĂ.

E recomandat să ne gândim mai în amănunt la toate acestea. E posibil ca vechile proverbe: “Cu răbdarea trece marea” şi “Graba strică treaba”, să merite din nou atenţia noastră în aceste timpuri de nebunie. Nu ar fi bine ca întreprinderile din comunitatea, oraşul, statul sau ţara noastră să înceapă a dezvolta programe serioase de calitate, fără grabă, chiar pentru a mări productivitatea şi calitatea produselor şi serviciilor, fără a pierde calitatea umană?

În filmul “Parfum de femeie” există o scenă de neuitat în care orbul (interpretat de Al Pacino) invită o fată la dans şi ea îi raspunde:
– Nu pot, logodnicul meu va sosi în curând. La care orbul îi răspunde:
– Ştii, viaţa se trăieşte într-o clipă, şi o ia la un tango. Cel mai bun moment al acestui film este această scenă de 2 sau 3 minute.

Mulţi trăiesc alergând după timp, şi îl ajung doar când mor, fie de un infarct, fie de un accident pe autostradă pentru că goneau prea tare pentru a ajunge la timp. Alţii sunt prea nerăbdători să trăiască în viitor şi uită să trăiască în prezent, care este unicul timp care există cu adevărat.

Toţi avem pe această planetă acelaşi timp, nici mai mult, nici mai puţin de 24 de ore pe zi. Diferenţa stă în utilizarea acestor ore de către fiecare dintre noi. Trebuie să învăţăm să profităm de fiecare moment, pentru că, după cum zice John Lennon: “Viaţa este ceea ce se întâmplă în timp ce planificăm viitorul”.

Vă felicit pentru că aţi reuşit să citiţi acest mesaj până la sfârşit. Mulţi l-ar fi citit doar până la jumatate, ca să nu piardă timpul…. Atât de valoros în această lume globalizată!

(autorul este un imigrant mexican în Suedia)…

2 păreri la “Grăbeşte-te încet!

  1. Cosmin

    Salut, misto blogul tau, cu multe pareri pertinente. Ce nu-mi place mie la tine ca lasi comment-uri la indivizi unicelulari gen arhi care are o gandire de euglena verde care au impresii de verzeala ziduriloe…e sub nivelul tau intelectual… Acum articolul e misto exprima o filosofie, o filosofie cladita in ani si ani de zile…una ce nu va putea fii implementata nici in 1000 de ani in Romania. Totusi am niste corectari daca-mi permiti: Nokia-companie finlandeza, Abb-companie elvetiana. Suedia are cam 9 mil de locuitori, iar capitala Suediei cam 2 mil de locuitori.

    Atat.
    Spor la treaba in continuarea.

  2. Dan Lee Post author

    Mulţumesc pentru aprecieri. Comentez pe blogul lui Arhi pentru că acolo se nasc dezbateri ample la care participă multă lume, indiferent cât de banal este subiectul. La mine pe blog scriu cam ce mi-ar place mie să citesc la alţii. Dacă m-aş gândi doar la trafic, probabil că m-aş cantona şi eu în banalităţi sau ştiri gen tabloid.

    Textul de aici am încercat să-l las cât mai aproape de original, de aceea nu am modificat detaliile. Normal că populaţia Suediei nu este de 2 mil de locuitori, pentru că i-ar fi dificil să funcţioneze ca stat în aceste condiţii. Referitor la Nokia este clar că este o companie finlandeză, dar acolo spunea că funcţionează cu capital suedez. 🙂

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

CommentLuv badge