Mecanismul crizei explicat pentru români

By | 31 ianuarie, 2011

Unii intâmpină dificultăţi în a înţelege mecanismul crizei. Pentru cei mai mulţi, acesta le apare ca ceva extrem de complicat şi cu origini obscure. În fond, este mai simplu decât ne-am putea închipui. Cineva a avut inspiraţia de a sintetiza acest proces al crizei, într-un scenariu compus din zece etape. Iată-l:

1. Ion are o crâşmă. Pentru a-şi spori vânzările, el decide să le ofere clienţilor (majoritatea – beţivani neisprăviţi) băutură pe datorie. Îşi notează cu grijă datoria fiecărui client, ţinând astfel un bilanţ al creditelor acordate. Pe masură ce se răspândeşte vorba că Ion te serveşte acum în schimbul promisiunii de a plăti în viitor, numărul clienţilor creşte, iar vânzările de băutură aşijderea. Pe fază, Ion profită de ocazie şi scumpeşte ţuica şi berea.

2. Un consilier bancar abil îşi dă seama că afacerea lui Ion este de viitor şi îi acordă acestuia un credit pentru dezvoltarea cârciumii. Creditul este garantat cu creanţele acumulate de Ion – promisiunile de  plată ale beţivanilor care îi trec pragul.

3. Superiorii consilierului bancar – băieţi deştepţi, cu îndelungată  expertiză în mobilizarea resurselor financiare – refinanţează creditul acordat lui Ion prin emisiunea a trei tipuri de obligaţiuni, garantate, desigur, cu datoriile alcoolicilor: BEAU-BOND, BEAT-BOND şi VOMIT-BOND.

4. Aceste titluri financiare sunt cumpărate şi tranzacţionate apoi pe  piaţa internaţională. Mulţi investitori nu înţeleg ce înseamnă aceste obligaţiuni şi cu ce sunt garantate. Cu toate acestea, cererea pentru ele creşte, alimentată de creşterea continuă a cotaţiilor.

5. Într-o bună zi, cu toate că preţurile continuă să urce, managerul de risc al unei bănci (concediat ulterior, fiindu-i reproşată atitudinea pesimistă) decide că este timpul să ceară plata datoriilor acumulate de beţivii care frecventează crâşma lui Ion.

6. Datornicii nu au cum să plătească. Ion nu îşi poate rambursa creditul contractat de la bancă şi intră în faliment.

7. Obligaţiunile BEAU-BOND şi  BEAT-BOND îşi pierd 95% din valoare.  VOMIT-BOND stă ceva mai bine, valoarea ei stabilizându-se după o  prăbuşire de 80%.

8. Furnizorii cârciumii lui Ion întâmpină serioase dificultăţi financiare, după ce clientul lor a închis porţile şi după ce obligaţiunile în care investiseră masiv şi-au pierdut valoarea. Furnizorul de ţuică este preluat de o firmă concurentă, iar fabrica de bere intră în faliment.

9. Banca este salvată de la faliment de către Guvern, în urma unor  consultări dramatice între partidele politice.

10. Fondurile necesare acoperirii pierderilor sunt obţinute prin impozitele plătite de către persoanele care nu consumă alcool.

Nu ştiu cine este autorul acestei demonstraţii. Ea a circulat pe Internet. Cred însă, că, pentru claritatea demonstraţiei, ar merita un premiu NOBEL pentru economie. Şi o popularizare corespunzătoare.

Primită pe e-mail.

Notă: Acest text care se referă în mod evident la izbucnirea crizei financiare din America este doar o glumă. Realitatea este mult mai tristă, iar cei afectaţi nu sunt nişte beţivani ci oameni de bună credinţă care au fost înşelaţi de un sistem banditesc şi corupt care este sistemul financiar-bancar.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

CommentLuv badge